Negocieri fără consens la Palatul Cotroceni
O nouă rundă de negocieri în cadrul grupului de lucru guvernamental, coordonată de președintele Nicușor Dan, a fost încheiată fără a se ajunge la un acord privind pachetul de măsuri fiscale planificat pentru viitorul executiv. Discuțiile dintre reprezentanții PNL, PSD și USR au evidențiat diferențe semnificative în viziunea fiscal-bugetară, în ciuda presiunilor crescânde de consolidare a bugetului de stat.
Propunerile PNL pentru fiscalitate
Partidul Național Liberal (PNL) a prezentat un set de propuneri menite să simplifice sistemul fiscal prin creșterea cotelor unice. Aceasta include o majorare a impozitului pe dividende la 16% și a impozitului pe profit la 19%. De asemenea, PNL propune o contribuție de asigurări de sănătate de 10% pentru pensiile ce depășesc pragul de 2.500 de lei.
Între timp, aceste măsuri, ce sunt considerate ușor de implementat și capabile să genereze venituri suplimentare la buget, nu au fost însoțite de studii de impact, ceea ce a dus la rezerve din partea USR și la o opoziție clară din partea PSD.
USR promovează reforme fiscale radicale
Uniunea Salvați România (USR) avansează un model de reformă fiscală liberal-radicală. Printre propunerile lansate, se numără creșterea TVA-ului pentru sectorul HoReCa la 19%, revenind astfel la cota standard, și majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, precum și urcarea cotei reduse de la 9% la 12%.
USR militează și pentru listarea la bursă a marilor companii de stat și privatizarea unor active strategice, cum ar fi Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța și Salrom. Partidul cere, de asemenea, eliminarea facilității din Codul Fiscal care scutește de la plata CAS și CASS veniturile din drepturi de autor în cazul persoanelor care au deja un contract de muncă, propunere susținută și de PNL.
Pe de altă parte, PSD s-a opus ferm acestei majorări a TVA, avertizând că ar putea conduce la o scădere a consumului și la o posibilă recesiune. Social-democrații au subliniat că orice majorare a TVA ar trebui să fie însoțită de o reducere simultană a acesteia pentru alimente și medicamente la 5%, pentru a proteja categoriile vulnerabile ale populației.
PSD propune taxe pe averi și venituri mari
Partidul Social Democrat a propus o serie de măsuri fiscale care includ taxe suplimentare pentru companiile ce transferă profituri în afara țării, un impozit de 2% pe tranzacțiile de externalizare și o taxă de solidaritate de 16% aplicată veniturilor nete ce depășesc 10.000 de lei, valabilă până la finalul anului 2025. De la 1 ianuarie 2026, PSD propune implementarea unui sistem de impozitare progresivă, ceea ce ar putea avea un impact estimat de 0,8% din PIB.
Printre alte măsuri se numără majorarea accizelor cu 20%, cu excepții pentru combustibili, dar punând accent pe produsele de lux, jocurile de noroc, bijuteriile scumpe și autoturismele premium. Alte propuneri se concentrează pe impozitarea câștigurilor din tranzacții cu criptomonede și eliminarea regimului fiscal avantajos pentru baruri și cluburi de noapte, care în prezent plătesc un impozit pe profit de doar 5%.
PNL și USR s-au opus în mare măsură acestor măsuri, considerându-le excesive și necompetitive. Liberalii au ridicat probleme legate de aplicabilitate și riscurile pe care le-ar aduce mediului de afaceri, în timp ce USR a avertizat că astfel de politici ar putea crea capital de imagine pentru opoziția populistă, diminuând atractivitatea investițională a României.
Discuții fără rezultate concrete
După ore de negocieri, concluzia a fost limpede: nu s-a ajuns la un acord politic sau tehnic asupra propunerilor avansate. Absența studiilor de impact și divergențele ideologice între partide complică orice decizie fiscală, transformând-o într-o provocare majoră pentru viitoarea coaliție.
Președintele Nicușor Dan nu a intervenit în detaliile propunerilor, însă surse din Administrația Prezidențială sugerează că viitorul guvern nu va putea să funcționeze fără un plan fiscal coerent și acceptat de toate partidele din majoritatea pro-europeană. Următoarele zile devin cruciale pentru conturarea unei eventuale formule de compromis, în contextul presiunilor crescânde pentru respectarea țintei de deficit și reluarea investițiilor publice.
