România ar putea deveni punctul sud-estic al unei uriașe rețele de conducte de combustibil a NATO, concepută pentru alimentarea rapidă a avioanelor, tancurilor și vehiculelor militare în cazul unui conflict de amploare. Extinderea infrastructurii din perioada Războiului Rece revine în centrul discuțiilor Alianței, iar Polonia vrea să pună presiune pentru ca proiectul să avanseze.
Planul ar putea deveni unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa, cu un cost estimat la 21 de miliarde de euro și un termen de realizare care s-ar putea întinde pe două decenii, relatează publicația greacă CAPITAL.GR, citată de RADOR Radio România.
Miza este una direct legată de capacitatea NATO de a răspunde unui eventual conflict cu Rusia: militarii avertizează că infrastructura actuală de transport și stocare a combustibilului ar putea fi depășită chiar înainte de declanșarea unor ostilități la scară largă.
Conductele NATO ar putea fi extinse până în România
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat, la sosirea la summitul NATO de la Ankara, că va insista pentru extinderea rețelei de conducte de combustibil a Alianței către flancul estic.
„Natura dublei utilizări a conductelor oferă o oportunitate pentru securitatea pe întregul flanc estic al NATO, așa că este o oportunitate şi pentru mine și pentru întreaga Europă Centrală de a ridica din nou această problemă”, a declarat președintele polonez, potrivit CAPITAL.GR, citat de RADOR Radio România.
Planul discutat de oficialii militari ai NATO presupune extinderea rețelei existente cu sute de kilometri spre est. Conductele ar urma să ajungă în Polonia și în cele trei state baltice, iar infrastructura ar putea fi prelungită ulterior până în Finlanda, în nord, și România, în sud-est.
Pentru țara noastră, proiectul ar însemna conectarea directă la una dintre cele mai importante infrastructuri logistice militare ale Alianței.
O rețea de 10.000 de kilometri, construită în timpul Războiului Rece
Actuala rețea de conducte de combustibil a NATO are aproximativ 10.000 de kilometri și traversează 12 state.
Conductele sunt amplasate la circa 80 de centimetri sub pământ, iar rețeaua se termină în prezent în vestul Germaniei. Sistemul deservește baze militare strategice, inclusiv baza americană de la Ramstein, dar și infrastructură civilă majoră, precum aeroportul din Frankfurt.
Rețeaua a fost construită inițial pentru a alimenta forțele occidentale în eventualitatea unui conflict cu Uniunea Sovietică.
La zeci de ani după încheierea Războiului Rece, scenariul unei confruntări militare majore pe flancul estic readuce această infrastructură în prim-plan.
Avioanele NATO ar consuma cea mai mare parte a combustibilului într-un război
Problema combustibilului este considerată una dintre vulnerabilitățile majore ale unei operațiuni militare de amploare.
Potrivit unui studiu al Centrului Polonez pentru Studii Estice, citat de CAPITAL.GR și RADOR Radio România, în timp de război forțele aeriene ar putea reprezenta până la 85% din consumul total de combustibil militar.
Combustibilul pentru avioane transportat prin conductele NATO poate fi folosit și pentru vehicule terestre. Prin utilizarea unor aditivi, acesta poate deveni potrivit inclusiv pentru camioane și tancuri care funcționează în mod obișnuit cu motorină.
Astfel, rețeaua nu ar avea doar rolul de a alimenta bazele aeriene, ci ar putea susține deplasarea și operarea forțelor terestre ale Alianței.
NATO ar avea nevoie de sute de mii de metri cubi de combustibil pe zi
Oficialii militari consideră combustibilul și muniția cele mai importante două categorii de provizii pentru desfășurarea unei operațiuni militare.
În scenariul unui conflict la scară largă, estimările NATO indică un necesar de sute de mii de metri cubi de combustibil pe zi, potrivit sursei citate.
Problema ar putea apărea chiar înainte ca luptele să atingă intensitatea maximă.
Studiul experților polonezi arată că deplasarea forțelor terestre, operațiunile de transport aerian și misiunile avioanelor de vânătoare ar putea împinge consumul de combustibil peste capacitatea infrastructurii existente încă din fazele inițiale ale unei crize militare.
Extinderea conductelor ar crește și capacitatea de stocare. Combustibilul aflat permanent în rețea s-ar adăuga rezervelor păstrate în depozitele militare.
Proiect de 21 de miliarde de euro. Lucrările ar putea dura până la 25 de ani
Ambiția NATO se lovește însă de două obstacole majore: costurile și timpul.
Proiectul este estimat la aproximativ 21 de miliarde de euro, iar realizarea extinderii ar putea dura între 20 și 25 de ani, potrivit informațiilor publicate anterior de revista germană Der Spiegel și preluate de CAPITAL.GR, citată de RADOR Radio România.
Tocmai durata foarte mare a proiectului alimentează presiunile statelor de pe flancul estic pentru accelerarea deciziilor.
Polonia consideră că infrastructura poate avea o dublă utilizare, militară și civilă, ceea ce ar permite integrarea proiectului într-o strategie mai amplă de securitate și dezvoltare a infrastructurii în Europa Centrală și de Est.
România, tot mai importantă în infrastructura de apărare a flancului estic
Posibila extindere a conductelor până în România apare într-un moment în care NATO își consolidează infrastructura și capacitățile militare de pe flancul estic.
La summitul de la Ankara, Aliații au reafirmat că Rusia reprezintă o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică și au pus accent pe capacitatea de desfășurare și susținere rapidă a forțelor.
Pentru România, miza nu este doar prezența trupelor și a echipamentelor NATO. În cazul unei crize majore, capacitatea de a transporta rapid combustibil, muniție și alte resurse către bazele și forțele desfășurate în regiune devine esențială.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .