Reflecții asupra identității în era social media
Dacă ați fost vreodată tentați să analizați propriile profiluri pe rețelele sociale, imaginându-vă ce cred ceilalți despre viața voastră, nu sunteți singuri. Conform autoarei și psihoterapeutei Eloise Skinner, această tendință este un fenomen comun. Motivul este fascinant: totul derivă din dorința noastră de a înțelege cine suntem cu adevărat.
Cum percepem percepția altora
‘Dorința de a înțelege cum suntem percepuți este o parte a instinctului uman de generații’, a subliniat Skinner. ‘În căutarea identității noastre, adesea ne bazăm pe opiniile și perspectivele celor din jur pentru a ne ghida. Examinarea propriilor rețele sociale este un mod de a încerca să ne definim identitatea’, a explicat psihologul.
Imaginarea percepției exterioare
Atunci când feedbackul despre modul în care suntem percepuți nu este imediat disponibil, încercăm să ne imaginăm ce ar vedea ceilalți observând profilurile noastre. Skinner a precizat că acest exercițiu mental ne ajută să navigăm și să ne înțelegem mai bine.
Influența evolutivă și nevoia de acceptare socială
Psihologul Zoe Mallet a adăugat că nevoia de acceptare socială este un aspect modelat de-a lungul anilor prin evoluție. Monitorizarea rețelelor sociale este o metodă prin care ne gestionăm percepția exterioară. „Aceasta este o tentativă subconștientă de a ne îmbunătăți statutul social și de a ne spori șansele de apartenență la un grup”, a explicat Mallet.
Impactul profund al validării sociale
Nevoia de aprobat social, susținută de rețelele sociale, este resimțită profund. Aceasta contribuie la auto-reglarea noastră prin crearea unei imagini de sine pozitive, esențială pentru supraviețuirea scocială, a spus Mallet.
Percepția asupra trecutului față de prezent
Uneori, analiza profilului online poate fi o încercare de a da un sens trecutului, dar și o formă de dificultate în a trăi în prezent. De asemenea, pierderea valorilor de sine poate proveni din perfecționism. Skinner a menționat: ‘Aceasta poate să provină din nesiguranță referitoare la identitate și la cum ne percepem în relațiile cu ceilalți’.
Compararea cu ceilalți și conștientizarea sinelui
Siguranța de sine și conștientizarea modului în care ne comparăm cu alții online joacă un rol important. „Social media facilitează compararea vieții noastre digitale cu a altora, de aici rezultând o presiune constantă”, a adăugat Skinner.
Beneficiile și riscurile utilizării rețelelor sociale
În general, vizualizarea propriului profil poate fi inofensivă, dar pentru unii poate duce la o preocupare dăunătoare. „Rețelele sociale acționează ca o arhivă pentru versiunile anterioare ale sinelui nostru, având potențialul de a înlesni reflecția pozitivă”, a afirmat Skinner.
Dopamina și validarea socială
Dr. Mallet a comentat despre impactul postărilor online: „Când postăm, primim validare prin răspunsuri și experimentăm o doză de dopamină”. Această dorință de validare ne împinge să revenim constant la sursele de satisfacție emoțională, mai degrabă decât să fim dependenți de profilurile noastre. Ne aflăm, de fapt, în căutarea sentimentului bun pe care îl trăim în acele momente.
Riscurile utilizării excesive a rețelelor sociale
Cu toate acestea, experții atrag atenția asupra efectelor negative ale utilizării excesive a rețelelor sociale, în special în rândul tinerilor. Diverse studii au evidențiat o corelație puternică între utilizarea intensă a platformelor sociale și un risc crescut de depresie. Datele recente indică faptul că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe rețele sociale au un risc dublu de simptome de anxietate. În 2023, media timpului petrecut de aceștia pe rețele a fost de 4,8 ore pe zi.
Impactul percepției asupra imaginii corporale
Mai mult de 50% dintre adolescenți afirmă că interacțiunea regulată cu rețelele sociale îi face să se simtă inconfortabil în legătură cu propriul corp. Aceasta arată influența negativă pe care utilizarea acestor platforme o poate avea asupra stimei de sine și percepției de sine.
