Motivările CCR care aruncă în aer conducerile TVR și Radio România: Săftoiu și Schwartz își pierd funcțiile

Motivările celor două decizii prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituțională desemnarea majorității politice din Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România au început să circule informal, la peste patru luni de la pronunțare, însă nu sunt încă publicate în Monitorul Oficial. Documentele, analizate de STIRIPESURSE.RO, aduc o informație esențială care nu rezulta explicit din comunicatele CCR din aprilie: odată cu publicarea deciziilor, nu vor înceta doar mandatele celor opt membri desemnați de grupurile parlamentare din fiecare CA, ci își vor înceta efectele și actele prin care Parlamentul i-a numit președinți-directori generali pe Adriana Săftoiu la TVR și Robert Schwartz la Radio România.

Este vorba despre Decizia nr. 394 din 29 aprilie 2026, referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025 privind CA al Societății Române de Televiziune, și Decizia nr. 395 din aceeași zi, referitoare la Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025 privind CA al Societății Române de Radiodifuziune.

La 3 septembrie au trecut 127 de zile de la pronunțarea celor două soluții. Legea nr. 47/1992 stabilește că termenul pentru redactarea unei decizii CCR este de cel mult 30 de zile de la pronunțare, ceea ce înseamnă că termenul s-a împlinit la 29 mai. Au trecut, astfel, încă 97 de zile după termenul legal de redactare.

Surpriza majoră din motivări: cade și Adriana Săftoiu

Cea mai importantă informație din motivarea privind TVR apare la paragraful 63 și schimbă substanțial situația juridică discutată până acum.

CCR spune expres că, după publicarea deciziei: „actul de numire efectuat de Parlament potrivit art.19 alin.(7) din Legea nr.41/1994, în considerarea componenței Consiliului de administrație al SRTV astfel cum a fost stabilită prin Hotărârea Parlamentului României nr.45/2025, își încetează efectele juridice”.

Curtea adaugă că Parlamentul va trebui să facă o nouă numire, dintre persoanele care vor alcătui noua componență a CA.

Referirea este fără echivoc la numirea președintelui Consiliului de Administrație, realizată în baza art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994. Președintele CA este, potrivit aceleiași legi, directorul general al societății. Adriana Săftoiu a fost numită de Parlament în această funcție la 26 noiembrie 2025, cu 230 de voturi pentru și unul împotrivă.

Prin urmare, în ziua în care Decizia nr. 394 va fi publicată în Monitorul Oficial, actul parlamentar prin care Adriana Săftoiu a fost instalată la conducerea TVR își încetează efectele juridice.

Aceasta este o consecință mult mai severă decât cea care putea fi dedusă din simplul dispozitiv anunțat în aprilie.

Săftoiu nu face parte ea însăși dintre cei opt membri ai CA desemnați de grupurile parlamentare, ea a intrat în consiliu ca reprezentantă a Guvernului. Cu toate acestea, CCR consideră că numirea sa ca președinte-director general este atât de strâns legată de componența neconstituțională a CA încât actul subsecvent trebuie să înceteze odată cu publicarea deciziei.

Cu alte cuvinte, CCR nu aplică retroactiv neconstituționalitatea asupra voturilor date până acum de CA, dar nici nu permite ca șeful ales în baza acelei configurații să-și continue mandatul de patru ani după publicare.

Aceeași lovitură pentru Robert Schwartz la Radio România

Formularea este reprodusă aproape identic în Decizia nr. 395 privind Radio România. CCR stabilește că actul de numire realizat de Parlament în baza art. 19 alin. (7), „în considerarea componenței Consiliului de administrație al SRR” stabilite prin HP nr. 46/2025, „își încetează efectele juridice la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial”.

Și aici Parlamentul este obligat să facă o nouă numire, dintre membrii noii componențe a CA. În acest caz este vorba despre Robert Cristian Schwartz, validat de Parlament în 26 noiembrie 2025 cu 241 de voturi pentru și două împotrivă.

Situația lui Schwartz este chiar mai directă decât cea a Adrianei Săftoiu, el fiind și unul dintre reprezentanții USR aflați între cei opt membri politici ai CA a căror desemnare a fost declarată neconstituțională.

Prin urmare, după publicarea Deciziei nr. 395, Schwartz pierde atât temeiul calității sale de membru al CA în actuala configurație, cât și efectele actului parlamentar prin care a fost numit președinte-director general.

CCR: negocierile politice nu pot bate legea

Pe fond, cele două motivări sunt aproape identice. CCR pornește de la art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, potrivit căruia grupurile parlamentare reunite fac propuneri pentru opt dintre cele 13 locuri din fiecare CA, „potrivit configurației politice și ponderii lor în Parlament”.

Curtea stabilește că acestea sunt două criterii cumulative și reia jurisprudența potrivit căreia regula nu poate fi înlăturată prin simpla negociere politică. Negocierea între partide este permisă, dar nu poate ignora configurația și ponderea parlamentară.

Motivarea este dură la adresa modului în care majoritatea parlamentară și-a împărțit efectiv locurile.

La 18 noiembrie 2025, când au fost făcute desemnările, situația reținută chiar de CCR era:

PSD – 129 parlamentari, 27,8%;
AUR – 90, 19,4%;
PNL – 73, 15,7%;
USR – 59, 12,7%;
UDMR – 32, 6,9%.

Mai existau grupurile minorităților, SOS România, POT, PACE și parlamentari neafiliați.

CCR constată că această realitate nu s-a reflectat în distribuția mandatelor.

Curtea subliniază că grupuri cu peste 10% din Parlament au primit același număr de locuri ca un grup cu sub 10%, în timp ce alte grupuri, deși reprezentate parlamentar, au rămas complet în afara celor opt locuri. Diferențe de pondere de două sau chiar trei ori trebuiau să se traducă într-o diferență corespunzătoare în numărul de mandate, arată judecătorii constituționali.

Aceeași constatare este făcută pentru Radio România.

Parlamentul nu se poate apăra spunând că așa au decis comisiile

Un alt pasaj relevant respinge argumentul potrivit căruia plenul Parlamentului nu ar mai fi putut interveni după voturile date în comisiile de cultură.

CCR arată că plenul avea inclusiv posibilitatea să retrimită listele la comisii sau să folosească mecanisme parlamentare pentru a restabili legalitatea, dar a refuzat retrimiterea și și-a însușit soluția comisiilor.

Avizele comisiilor sunt acte pregătitoare, iar decizia aparține Parlamentului în plen. Prin urmare, responsabilitatea pentru încălcarea legii nu poate fi transferată comisiilor.

Concluzia Curții este că ambele hotărâri ale Parlamentului au încălcat art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 și, prin aceasta, art. 1 alin. (5) din Constituție – obligația respectării legii – și art. 1 alin. (3), privind statul de drept.

Tot ce au făcut până acum rămâne valabil

Motivările închid și disputa privind efectul retroactiv. CCR afirmă expres că HP nr. 45/2025 și HP nr. 46/2025 își păstrează prezumția de constituționalitate până la data publicării deciziilor în Monitorul Oficial.

În consecință, toate actele juridice adoptate până atunci de actualele Consilii de Administrație rămân valabile sub acest aspect.

Este mecanismul prin care întârzierea de peste patru luni a produs efecte concrete. Deși CCR a stabilit încă din 29 aprilie că desemnarea majorității politice din cele două CA-uri este neconstituțională, fiecare zi în care deciziile au rămas nepublicate a fost încă o zi în care actualele conduceri au funcționat legal și au putut adopta acte protejate de prezumția de constituționalitate.

Curtea spune acum negru pe alb că aceste acte nu vor putea fi invalidate doar pentru că au fost adoptate de actuala componență a CA.

După publicare, actualele CA-uri devin nefuncționale

Fiecare Consiliu de Administrație are 13 membri. Opt dintre ei provin din cota grupurilor parlamentare. Ceilalți cinci sunt propuși de Președintele României, Guvern, angajații societății, două locuri, și grupul minorităților naționale.

Deciziile CCR lovesc direct cele opt desemnări politice. Rămân, așadar, doar cinci membri neafectați direct.

Or, Legea nr. 41/1994 spune că un CA lucrează legal în prezența majorității membrilor săi, iar hotărârile necesită votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul total al membrilor. Legea permite funcționarea unui CA incomplet în procedura de constituire numai cu cel puțin nouă membri validați.

Cu numai cinci membri rămași neatinși de decizie, nici TVR, nici Radio România nu pot continua pur și simplu cu vechiul CA redus numeric.

Parlamentul trebuie să refacă procedura pentru cele opt locuri, respectând de această dată configurația și, mai ales, ponderea reală a grupurilor parlamentare.

După constituirea noii formule, trebuie reluată și procedura pentru președinții-directori generali.

Există riscul unui vid de conducere

Legea prevede un mecanism pentru situațiile în care nu există nici CA, nici un președinte legal numit. Parlamentul poate numi, la propunerea comisiilor de specialitate, un director general interimar, cu mandat limitat. Regula actuală stabilește că interimatul nu poate depăși șase luni.

Rămâne însă de văzut ce soluție procedurală va alege Parlamentul imediat după publicarea celor două decizii: refacerea accelerată a celor opt desemnări și alegerea noilor președinți sau instituirea temporară a unor interimate.

Cert este că Parlamentul nu mai are opțiunea juridică de a nu face nimic.

Miza întârzierii a fost mai mare decât se știa

STIRIPESURSE.RO avertiza încă din 24 iunie asupra situației bizare în care CCR declarase neconstituțională desemnarea majorității CA al TVR, dar întârzia publicarea hotărârii, menținând astfel actuala conducere.

Motivarea demonstrează acum că miza era chiar mai mare. Nu doar cei opt membri politici urmau să-și piardă mandatele.

Și Adriana Săftoiu urma să-și piardă efectele numirii ca președinte-director general al TVR. Și Robert Schwartz urma să-și piardă efectele numirii la șefia Radio România. Iar în cele 127 de zile scurse de la pronunțare, exact aceste efecte au fost amânate.

Situația capătă o încărcătură suplimentară după controversata întâlnire din 14 august dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, întâlnire care a determinat inclusiv Senatul să aprobe o anchetă parlamentară pentru clarificarea împrejurărilor și temelor discutate. Tănăsescu și CCR au susținut că nu au fost discutate dosare jurisdicționale, ci chestiuni administrative privind spațiile Curții.

Nu există nicio dovadă că dosarele TVR și Radio România au fost discutate la acea întâlnire și nici că întârzierea publicării are o motivație politică. Există însă efectul obiectiv al întârzierii: conducerea TVR instalată în formula politică favorabilă PNL și conducerea Radio România atribuită USR au beneficiat de încă patru luni de mandat pe care chiar motivările CCR arată acum că îl vor pierde în momentul publicării.