Motivarea arestării lui Călin Georgescu: Suveranistul discuta cu omul de afaceri pe care a declarat că nu îl cunoaște

Judecătorii au emis motivarea deciziei de arestare a lui Călin Georgscu. Motivul principal pentru care suveranistul a ajuns după gratii 30 de zile e unul simplu: existau indicii că acesta ar vrea să fugă din țară. Mai mult, la dosar există și discuții între Călin Georgrescu și un om de afaceri pe care suveranistul a negat că îl cunoaște.

Magistrații completului de divergență al Curții de Apel București au primit suficiente dovezi pentru a lua decizia de a-i aresta preventiv pe Călin Georgescu și Ionel Rusen, în dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

E-mailuri și conversații cu omul de afaceri Răzvan Leu

Motivarea Curții de Apel București privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu scoate la iveală mai multe elemente pe care doi dintre cei trei judecători le-au considerat suficiente pentru cea mai dură măsură preventivă. Printre acestea: e-mailuri și apeluri cu un om despre care Georgescu a spus în instanță că nu îl cunoaște, discuții despre azil politic și stabilirea în Italia, documente cu aparență diplomatică, dar și un transfer de 118.000 de lei făcut către persoana vătămată chiar de socrul lui Georgescu.

Curtea de Apel București a decis pe 29 septembrie arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce a admis contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care îi plasase inițial sub control judiciar. Hotărârea a fost definitivă, potrivit motivării instanței, obținută de MEDIAFAX.

Unul dintre cele mai importante pasaje din motivare privește relația dintre Călin Georgescu și Massimiliano Arena, omul prezentat în dosar drept reprezentant al Wealth Bank.

Potrivit Curții, la termenul din 29 septembrie 2026, când a avut ultimul cuvânt, Călin Georgescu a susținut că nu îl cunoaște pe Massimiliano Arena.

Majoritatea completului arată însă că probele din dosar indică altceva.

Judecătorii menționează conversații WhatsApp, capturi de ecran și un e-mail din 18 martie 2022 din care ar rezulta că Georgescu a participat la apeluri telefonice în conferință cu Arena și cu Răzvan-Liviu Leu, reprezentantul societății care reclamă prejudiciul.

Curtea mai indică un e-mail din 20 martie 2022 trimis de Massimiliano Arena atât lui Leu, omul de afaceri din Buzău, cât și lui Călin Georgescu.

Georgescu era implicat în mecanismul infracțional

Din aceste probe, majoritatea trage concluzia că Georgescu, „contrar susținerilor sale” din sala de judecată, era „implicat activ în pretinsul mecanism infracțional”.

Dosarul are în centru o finanțare de șase milioane de euro pe care societatea Real Concrete Land SRL ar fi încercat să o obțină prin intermediul unor instituții financiare din străinătate.

Pentru accesarea creditului, societatea și reprezentantul său au transferat, în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în total 1,1 milioane de euro cu titlu de garanție.

Finanțarea nu s-ar fi concretizat, iar garanția nu ar fi fost restituită integral.

Majoritatea Curții consideră că există suficiente elemente, în acest stadiu al dosarului, pentru suspiciunea rezonabilă că Georgescu, Rusen și Arena ar fi format un grup în cadrul căruia Georgescu ar fi fost cel care a inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen.

Rusen ar fi fost prezentat drept persoana capabilă să deruleze demersurile pentru obținerea creditului, iar Arena ar fi sprijinit sau confirmat procedurile de finanțare.

Motivarea arată că implicarea atribuită lui Georgescu nu s-ar fi încheiat odată cu prezentarea lui Rusen.

După ce finanțarea nu s-a concretizat și banii depuși ca garanție nu fuseseră recuperați, Georgescu și Leu ar fi continuat să discute în perioada iunie-octombrie 2023.

Curtea reproduce mai multe mesaje atribuite lui Georgescu:

„Am transmis și vorbit! Pozitiv, aștept detaliile de la el. Revin.”

„Mă ocup. Revin.”

„Executat / ai răbdare până mâine dimineață. Îți comunic pașii te rog.”

„Am vorbit. Se duce personal la bancă astăzi. Mă sună după-amiază, după 4 pm. Revin la tine ulterior.”

În acea perioadă, Georgescu ar fi intermediat și alte variante de finanțare și l-ar fi pus pe Leu în legătură cu alte persoane despre care susținea că ar putea contribui la rezolvarea situației.

Un alt element pe care procurorii trebuie să îl clarifice privește un transfer bancar efectuat în octombrie 2023.

Potrivit motivării, la 6 octombrie 2023, Răzvan-Liviu Leu i-a trimis lui Călin Georgescu datele contului bancar pentru efectuarea unei plăți.

În aceeași zi, Vasile Moldoveanu, identificat de instanță drept socrul lui Călin Georgescu, a transferat către Leu suma de 118.000 de lei.

Leu a declarat însă că suma reprezenta un „ajutor” oferit de Călin Georgescu.

Curtea nu stabilește în această etapă natura sau scopul transferului. Dimpotrivă, majoritatea precizează că anchetatorii trebuie să obțină „explicațiile și lămuririle” necesare privind plata celor 118.000 de lei și implicarea lui Georgescu în demersurile privind finanțarea.

Pentru arestarea preventivă nu au fost suficiente însă doar suspiciunile privind presupusa schemă financiară.

Majoritatea Curții a considerat că există și un risc concret ca Georgescu să se sustragă anchetei.

Judecătorii vorbesc despre existența unor „probe, nu doar indicii” privind pregătiri pentru părăsirea României.

În motivare apar discuții confidențiale în care Georgescu i-ar fi cerut lui Ionel Rusen să îi găsească un imobil în Italia care să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”, să fie „securizat” și să intre „sub incidența legii italiene”.

Curtea reproduce și un pasaj atribuit lui Georgescu:

„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen.”

Demersuri pentru azil politic pentru el și pentru „oamenii care îl sprijină”

Judecătorii leagă discuțiile privind imobilul din Italia de alte conversații din mai 2025.

Potrivit motivării, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijină.

În discuții ar fi fost invocată existența unui fost procuror în Italia, descris drept un prieten foarte bun, care ar fi putut ajuta cu procedura.

Aceste elemente au fost interpretate de majoritate împreună cu alte probe: identificarea unei locuințe în străinătate, contacte în Italia și documente descoperite ulterior la percheziții.

La perchezițiile din 21 septembrie 2026, anchetatorii au găsit în autoturismul folosit de Călin Georgescu echipamente de bruiaj.

Au mai fost descoperite un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Georgescu în calitate de „Senator”, și un „Diplomatic Id” în care acesta figura drept „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”.

Documentele aveau indicată perioada de valabilitate 15 mai 2025 – 14 mai 2030.

Motivarea citează și o reacție publică atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Călin Georgescu nu este membru al Ordinului și instituția nu a emis un asemenea document.

Apărarea a susținut că documentul referitor la Ordinul de Malta fusese primit de Georgescu de la o cunoștință din Italia drept semn de apreciere.

Majoritatea a considerat explicația drept o încercare de minimalizare a importanței materialelor descoperite la percheziții.

Apărarea a invocat faptul că unele dintre discuțiile privind Italia datează din 2025.

Cei doi judecători care au format majoritatea au considerat însă că acest lucru nu înlătură riscul.

Ei arată că la acel moment dosarul se afla încă în faza urmăririi penale cu privire la faptă, în timp ce acțiunea penală împotriva inculpaților a fost pusă în mișcare în septembrie 2026.

În evaluarea Curții au intrat, cumulat, „discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării” și existența contactelor externe care ar putea facilita stabilirea în Italia.

Concluzia judecătorilor

Concluzia majorității este că „riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.

Important de menționat este că unul dintre cei trei membri ai completului de divergență au văzut situația diferit. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că probele existente nu justificau arestarea preventivă, ci menținerea controlului judiciar.

Ea a arătat, printre altele, că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și existența echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, intenția concretă de fugă.

Judecătoarea a remarcat și că anchetatorii știau încă din mai 2025 despre discuțiile privind locuința din Italia. Dacă riscul ar fi fost unul imediat, susține opinia separată, ar fi trebuit să existe o intervenție procesuală atunci, nu după aproximativ un an și patru luni.

Tot opinia separată constată neconcordanțe între declarațiile succesive ale persoanei vătămate și subliniază că implicarea lui Călin Georgescu în presupusa activitate de inducere în eroare a fost menționată explicit abia în plângerea penală din 2024.

Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție. Arestarea preventivă este o măsură procesuală și nu reprezintă o constatare definitivă a vinovăției.