Deficitul Record al Ungariei
Deficitul guvernamental al Ungariei a atins un nivel record în aprilie, reprezentând aproximativ 3,6% din PIB, conform unei analize Bloomberg. Acest deficit este generat de un val de plăți de dobânzi, care a depășit cu mult creșterea veniturilor fiscale. Guvernul de la Budapesta a răspuns prin înghețarea unor cheltuieli bugetare, fără a specifica categoriile afectate.
Deficitul României în Primele Trei Luni
România, care se confruntă cu o situație similară, a raportat în primele trei luni ale anului 2025 un deficit bugetar de 43,6 miliarde de lei (aproximativ 9,5 miliarde de dolari), adică 2,3% din PIB. Ambele națiuni se confruntă cu unele dintre cele mai mari costuri medii de finanțare din Uniunea Europeană, amplificând astfel presiunea asupra bugetelor deja afectate.
Impactul Dobânzilor asupra Dezechilibrelor
În cazul Ungariei, deficitul acumulat în primele patru luni ale anului a depășit 2,9 trilioane de forinți (aproximativ 8 miliarde de dolari), cel mai mare nivel înregistrat în această perioadă, potrivit datelor oficiale de la Ministerul Economiei. În luna aprilie, deficitul a fost de 376 miliarde de forinți.
Kornél Kisgergely, secretar de stat în Ministerul Economiei, a afirmat că a avut loc o înghețare semnificativă a unor elemente din buget, subliniind capacitatea politicii fiscale de a reacționa rapid. Cu toate acestea, oficialul nu a oferit detalii despre categoriile de cheltuieli suspendate.
Creșterea Costurilor cu Dobânzile în România
În România, costurile cu dobânzile au crescut cu 64% în primul trimestru din 2025, un ritm de peste șase ori mai mare decât cel al veniturilor fiscale. Această dinamică sugerează o presiune considerabilă asupra echilibrului fiscal, riscând să compromită obiectivele de consolidare bugetară.
Perspectivele Economice în Ungaria
Guvernul condus de Viktor Orbán a ajustat recent țintele de deficit pentru experții economici, precum și pentru anul 2026. Această acțiune a determinat agenția S&P Global Ratings să reducă perspectiva ratingului de țară, deja la limita inferioară a categoriei „investment grade”. Agenția a atras atenția asupra riscurilor unor cheltuieli excesive în perioada preelectorală, dat fiind faptul că alegerile parlamentare din 2026 se apropie.
Kornél Kisgergely a negat acuzațiile de relaxare bugetară cu scop electoral, afirmând că autoritățile de la Budapesta trebuie să răspundă la un mediu economic global tot mai incert.
Fluctuațiile Forintului și Incertitudinile Economice
Perspectivele economice ale Ungariei rămân neclare. În ciuda prognozei guvernului de o creștere de 2,5% în 2025, consiliul bugetar al țării a avertizat că această estimare ar putea fi prea optimistă, având în vedere că produsul intern brut a înregistrat o contracție în primul trimestru.
Pe fondul tensiunilor fiscale și al scăderii încrederii investitorilor, moneda națională a Ungariei s-a depreciat cu 0,5% față de euro, atingând 405,88 forinți pentru un euro. Aceasta a fost cea mai slabă performanță în rândul piețelor emergente în data de 13 mai.
