MNAR redeschide Galeria de Artă Românească Modernă de miercuri, în formulă completă

Galeria de Artă Românească Modernă se redeschide de miercuri cu Sala Brâncuşi reîntregită, anunţă Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR).

„Începând de miercuri, 5 august, vă aşteptăm în Galeria de Artă Românească Modernă, care se redeschide cu Sala Brâncuşi reîntregită, după revenirea lucrărilor din expoziţia internaţională ‘Constantin Brâncuşi. Le origini dell’Infinito’, găzduită timp de cinci luni la prestigiosul Mercati di Traiano-Museo dei Fori Imperiali din Roma. Şi pentru că este prima miercuri din lună, accesul este gratuit pentru toţi vizitatorii!”, transmite MNAR, într-o postare pe Facebook, potrivit Agerpres.

Începând cu data de 11 iunie, etajul II al Galeriei de Artă Românească Modernă a fost închis.

Galeria de Artă Românească Modernă ilustrează istoria artei româneşti de la jumătatea secolului al XIX-lea până spre sfârşitul anilor ’70, artişti de seamă precum Grigorescu, Luchian, Brâncuşi beneficiind de selecţii reprezentative în timp ce cele mai importante curente artistice sunt amplu ilustrate prin lucrări ale marilor şi micilor maeştri.

Ample selecţii monografice ale unor maeştri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu ilustrează legăturile strânse cu pictura franceză din epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific naţional.

Artişti ca Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza sau Ştefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernităţii clasice europene, în timp ce lucrări ale unor artişti ca M.H. Maxy, Marcel Iancu şi Victor Brauner demonstrează convingător contribuţia artei româneşti la avangarda europeană a anilor 1920-1930.

Preocupările generaţiilor ulterioare de artişti vor ilustra aceeaşi deschidere către curente şi stiluri care domină mai mult sau mai puţin vremelnic scena europeană.

Un grupaj consistent de lucrări de tinereţe ale lui Constantin Brâncuşi captează atenţia, sugerând voinţa maestrului de a se desprinde de tradiţia academică pentru a-şi urma propriul drum. Ecourile acestor căutări se vor face auzite şi în opera elevelor sale, Miliţa Petraşcu şi Irina Codreanu.