Premierul Luca Niculescu a decis reorganizarea componenței Grupului de lucru interinstituțional responsabil de accesarea și implementarea instrumentului european de finanțare SAFE, prin care România beneficiază de împrumuturi de aproximativ 16,68 miliarde de euro pentru apărare, industria de profil și infrastructură strategică. Șase persoane, între care foști miniștri din Guvernul Bolojan și fostul șef al Cancelariei Prim-Ministrului, nu mai figurează în grup, în timp ce alte 11 persoane au fost introduse în componență.
Modificarea a fost oficializată prin Decizia nr. 455/2026 a prim-ministrului, publicată miercuri, 11 noiembrie, în Monitorul Oficial, și reprezintă una dintre măsurile de reorganizare instituțională adoptate după instalarea Guvernului Niculescu, la 20 octombrie.
Noua componență cuprinde 18 membri permanenți, față de 13 în formula precedentă, stabilită în mai 2026. Dincolo de înlocuirea miniștrilor care nu mai fac parte din Executiv, decizia aduce o reprezentare mai consistentă a Ministerului Economiei și a Administrației Prezidențiale.
Cine a ieșit din grupul SAFE: Șase nume eliminate de pe lista membrilor
Compararea noii decizii cu Decizia nr. 179 din 8 mai 2026, semnată de fostul premier Ilie Bolojan, arată că șase persoane nu se mai regăsesc în componența nominală.
Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei Prim-Ministrului, pierde conducerea grupului, fiind înlocuit de Oleg Ungureanu, actualul șef al Cancelariei. Tot din structura Cancelariei iese Andrei-Răzvan Lupu, consilier de stat, în locul său fiind inclus Adrian Dan.
La Ministerul Apărării Naționale, Radu-Dinel Miruță, fost viceprim-ministru și ministru al Apărării, este înlocuit de actualul titular al portofoliului, Ștefan-Radu Oprea.
O schimbare importantă intervine și în reprezentarea Ministerului Afacerilor Interne. Cătălin Predoiu, fost viceprim-ministru și ministru de Interne, nu mai figurează printre membrii grupului. În noua componență este inclus secretarul de stat Bogdan Despescu.
De remarcat că actualul ministru de Interne, Marian Neacșu, care ocupă și funcția de viceprim-ministru în Guvernul Niculescu, nu a fost desemnat membru permanent al grupului. Ministerul este reprezentat exclusiv prin secretari de stat și un reprezentant al Direcției Generale de Protecție Internă.
La Ministerul Economiei, Ambrozie-Irineu Darău, fostul titular al portofoliului, este înlocuit de Daniel-Cătălin Zamfir, actualul ministru.
Din grup dispare și Oana-Silvia Țoiu, fostul ministru al Afacerilor Externe, în locul său fiind desemnat actualul șef al diplomației române, Sebastian-Dănuț Neculăescu.
Modificările reflectă în mare parte schimbarea configurației politice a Guvernului. Executivul condus de Luca Niculescu, învestit la 20 octombrie, este susținut de PSD și include miniștri independenți, după ce Guvernul Bolojan și-a pierdut sprijinul parlamentar.
Administrația Prezidențială și Ministerul Economiei își sporesc reprezentarea
Una dintre cele mai relevante modificări este extinderea reprezentării Ministerului Economiei, care trece de la un singur membru permanent la patru.
Alături de ministrul Daniel-Cătălin Zamfir au fost desemnați Ionel-Daniel Butunoi, director în cadrul Direcției industria națională de apărare, Horațiu-Cătălin Barbu, șef serviciu în aceeași direcție, și Ioana-Cătălina Chiser, consilier.
Prezența acestor specialiști poate avea o importanță practică în etapa de implementare a programului SAFE, având în vedere că finanțarea europeană nu urmărește doar achiziționarea de echipamente militare, ci și dezvoltarea capacităților industriale de apărare, inclusiv prin producție locală și cooperare cu firme europene.
O altă schimbare este înregistrată la Administrația Prezidențială. Consilierului prezidențial Radu Burnete, care făcea deja parte din grup, i se alătură consilierul prezidențial Cornel Olendraru. Astfel, reprezentarea Președinției crește de la unul la doi membri permanenți.
Ministerul Finanțelor își dublează, la rândul său, reprezentarea. Ministrul Alexandru Nazare își păstrează locul, dar este completat de secretarul de stat Florin-Alexandru Zaharia.
În schimb, o serie de reprezentanți ai instituțiilor de securitate își păstrează pozițiile. Este vorba despre Cornel-Ion Pleșa, șeful Direcției Generale pentru Armamente din MApN, Raed Arafat, secretar de stat în MAI, Marius-Haientz Patriche, adjunct al directorului general al Direcției Generale de Protecție Internă, și Răzvan Ionescu, director interimar al Serviciului Român de Informații.
Din Cancelaria Prim-Ministrului rămâne în grup și secretarul de stat Mihnea-Claudiu Drumea.
Ce înseamnă modificarea și ce putere are grupul de lucru SAFE
Grupul de lucru interinstituțional a fost organizat prin Decizia prim-ministrului nr. 524 din 21 noiembrie 2025, în aplicarea OUG nr. 62/2025, actul normativ care stabilește cadrul național pentru accesarea instrumentului SAFE. Este vorba despre structura care asigură coordonarea între instituțiile implicate în pregătirea și implementarea investițiilor.
Potrivit actului de organizare, grupul are atribuții precum centralizarea cerințelor operaționale transmise de instituțiile beneficiare, analizarea documentațiilor privind proiectele de achiziții și centralizarea cerințelor de cooperare industrială.
De asemenea, pentru fiecare proiect, grupul întocmește documente de analiză care sunt transmise prim-ministrului, spre avizare, și Consiliului Suprem de Apărare a Țării, spre aprobare.
În aceste condiții, componența grupului contează pentru modul în care sunt coordonate și evaluate proiectele, dar schimbarea membrilor nu echivalează, în sine, cu modificarea contractelor, a finanțării aprobate sau a listei de investiții.
Creșterea numărului de reprezentanți ai Ministerului Economiei sugerează o atenție sporită acordată componentei industriale, în timp ce extinderea participării Administrației Prezidențiale poate facilita coordonarea cu structurile implicate în pregătirea deciziilor CSAT.
În același timp, Ministerul Finanțelor are un rol important în administrarea împrumutului și a obligațiilor financiare asumate de România.
Miza financiară: 16,68 miliarde de euro și 35 de proiecte
România beneficiază de a doua cea mai mare alocare națională din instrumentul SAFE, după Polonia, în cadrul unui mecanism european de împrumuturi destinat consolidării capacităților de apărare.
Potrivit Ministerului Finanțelor, planul de investiții aprobat pentru România cuprinde 35 de proiecte, cu o valoare totală de 16,68 miliarde de euro.
Aproximativ 75% din sumă este destinată achizițiilor de echipamente militare, ordinii publice și apărării civile, în timp ce restul de 25% revine infrastructurii rutiere de interes strategic.
În această ultimă categorie sunt incluse investiții de aproximativ 4,2 miliarde de euro, precum sectoarele Pașcani-Suceava-Siret și Târgu Neamț-Iași-Ungheni, importante atât pentru conectivitatea civilă, cât și pentru mobilitatea militară.
La 26 august 2026, România a primit deja de la Comisia Europeană o primă plată de aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 15% din suma totală.
Banii sunt acordați sub formă de împrumuturi, nu de fonduri europene nerambursabile. Fiecare tranșă poate avea o maturitate de până la 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani.
Eliberarea tranșelor ulterioare depinde de îndeplinirea jaloanelor asumate de autoritățile române în planul de investiții.
Ministerul Apărării a inclus în program proiecte pentru achiziționarea de transportoare blindate, radare, elicoptere, nave militare, sisteme de apărare antiaeriană, muniții și echipamente antidronă. O parte dintre contracte au fost deja semnate, iar livrările sunt programate etapizat.
Programul SAFE, în centrul unei controverse constituționale
Reorganizarea grupului intervine și după disputa dintre fostul Guvern Bolojan și Parlament privind adoptarea OUG nr. 38/2026, act normativ asociat în dezbaterea publică programului SAFE.
La 22 octombrie, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, reținând că Executivul demis prin moțiune de cenzură și-a depășit atribuțiile constituționale prin adoptarea ordonanței.
Fostul șef al Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a susținut însă că OUG nr. 38/2026 nu reglementează implementarea propriu-zisă a programului SAFE, aceasta fiind stabilită prin OUG nr. 62/2025, modificată ulterior prin OUG nr. 21/2026.
Noua decizie a premierului Luca Niculescu privește exclusiv componența nominală a grupului interinstituțional, fără să modifice atribuțiile stabilite prin actul de organizare din 2025.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .