În ziua în care angajații din Sănătate protestau în București față de noua lege a salarizării, Guvernul demis condus de Ilie Bolojan a aprobat un memorandum prin care Compania Națională de Investiții Rutiere primește undă verde pentru majorarea cheltuielilor salariale, ocuparea unor posturi vacante, suplimentarea schemei de personal și acordarea de sporuri, bonificații și bonusuri.
Comunicatul Guvernului arată, în forma scurtă, că memorandumul vizează ocuparea a 9 posturi vacante existente la sfârșitul anului 2025 și suplimentarea personalului cu încă 66 de posturi.
În timp ce sindicaliștii Sanitas respingeau „categoric” proiectul noii legi a salarizării și protestau în Capitală, Guvernul aproba extinderea unei companii de stat din domeniul infrastructurii rutiere, într-o arhitectură administrativă în care România funcționează deja cu două companii de drumuri: CNAIR și CNIR.
Memorandumul vine de la Ministerul Transporturilor condus de Radu Miruță
Documentul aprobat de Guvern este inițiat de Radu-Dinel Miruță, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii interimar, și poartă avizele vicepremierului interimar Oana-Clara Gheorghiu și ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Memorandumul invocă aplicarea OUG nr. 89/2025 și cere exceptarea CNIR de la anumite limitări fiscal-bugetare, astfel încât compania să poată crește cheltuielile salariale față de nivelul realizat în 2025, să ocupe posturi vacante, să majoreze numărul de angajați și să excepteze Unitățile de Implementare Proiecte din Direcția Investiții de la unele reguli din Legea 296/2023.
Schema de personal se dublează: de la 75 la 150 de salariați
Dincolo de formularea tehnică din comunicatul Guvernului, documentul arată dimensiunea reală a măsurii. CNIR avea, la finalul anului 2025, 75 de salariați, iar pentru 2026 este programat un număr de 150 de salariați. Practic, schema de personal se dublează. Numărul mediu de personal ar urma să crească de la 73 la 123 de persoane.
Pe lângă ocuparea celor 9 posturi vacante, memorandumul aprobă creșterea numărului de posturi cu 66 de contracte individuale de muncă. În document se arată explicit că se urmărește creșterea de la nivelul actual de 86 de posturi, dintre care două de conducere cu contract de mandat, la 150 de posturi, plus două posturi de directori pe mandat, director general și director economic.
Cheltuieli salariale mai mari, sporuri, bonificații și bonusuri
Memorandumul nu se limitează la angajări. Pentru personalul existent, CNIR cere creșterea cheltuielilor de natură salarială cu indicele mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru 2026, respectiv 6,5%. Impactul calculat pentru 6 luni din 2026 este de 437,46 mii lei.
Pentru cele 9 posturi vacante, documentul prevede o majorare a cheltuielilor salariale de 1.510,92 mii lei. Posturile vizate includ un șef de departament administrativ, un director al Direcției Investiții, un șef de departament avizare documentații tehnice, trei ingineri CFDP, un consilier juridic, un director al Direcției Suport Operațional și un șef de departament achiziții și obținere finanțări.
Pentru cele 66 de posturi suplimentare, impactul salarial este estimat la 5.874,07 mii lei. Din această sumă, 3.598,11 mii lei reprezintă salarii de bază indexate, 1.799,06 mii lei sunt sporuri, 148,20 mii lei alte bonificații, iar 328,70 mii lei bonusuri.
Per total, indicatorii din memorandum arată că bonusurile programate la CNIR cresc de la 495,44 mii lei realizat în 2025 la 1.092,96 mii lei în 2026, adică de peste două ori. Cheltuielile totale ale companiei cresc de la 19,12 milioane lei realizat în 2025 la 61,30 milioane lei programat pentru 2026, iar cheltuielile de natură salarială cresc de la 13,95 milioane lei la 23,21 milioane lei.
Profitul scade, dar compania spune că nu e o problemă
În același timp, rezultatul brut programat pentru 2026 scade abrupt de la 29,44 milioane lei realizat în 2025 la 13,72 milioane lei. Memorandumul susține însă că această diminuare nu reflectă o deteriorare a activității, ci trecerea companiei „de la o etapă de funcționare cu personal redus la o etapă de operaționalizare efectivă”.
Argumentul central al documentului este că CNIR are nevoie de personal pentru a prelua și derula proiecte de infrastructură rutieră. Formula repetată în memorandum este că, fără personal, compania nu poate prelua proiecte, nu poate dezvolta activitatea și nu poate atinge scopul pentru care a fost creată.
România cu două companii de drumuri: CNAIR rămâne, CNIR se umflă
Partea sensibilă politic este că toate aceste creșteri sunt aprobate într-un sistem în care statul păstrează simultan CNAIR și CNIR. Memorandumul explică împărțirea rolurilor: CNAIR ar urma să se concentreze pe administrarea, exploatarea și întreținerea rețelei rutiere existente, prin direcțiile regionale, în timp ce CNIR devine vehiculul pentru dezvoltarea și implementarea noilor proiecte de infrastructură rutieră.
Cu doar câteva zile înainte, același Radu Miruță fusese prezentat de USR drept ministrul care a refuzat bugetul CNAIR pentru 2026, pe motiv că această companie ar fi vrut să facă peste 500 de angajări, „după alte sute în ultimii ani”. Astfel, la CNAIR, extinderea aparatului central era criticată; la CNIR, Guvernul demis aprobă suplimentarea cu 66 de posturi noi și ocuparea a încă 9 posturi vacante.
Excepție și de la regulile privind structurile de conducere
Memorandumul mai aprobă și exceptarea Unităților de Implementare Proiecte din cadrul Direcției Investiții/CNIR de la prevederile Legii 296/2023 privind pragurile minime de personal și plafonul funcțiilor de conducere. Legea prevede, în principiu, că un serviciu/departament poate fi organizat doar cu minimum 10 posturi în subordine, o direcție cu minimum 20 de posturi, o direcție generală cu minimum 35 de posturi, iar funcțiile de conducere nu pot depăși 8% din totalul posturilor aprobate.
CNIR susține că Unitățile de Implementare Proiecte trebuie să fie structuri flexibile, orientate pe proiecte, iar aplicarea strictă a acestor reguli ar putea bloca activitatea. Derogarea este justificată prin nevoia de coordonare a contractelor de execuție, proiectare, consultanță și supervizare, precum și a procedurilor legate de exproprieri, avize, mediu, revendicări și arbitraje.
Guvern demis, dar memorandum aprobat
Un alt detaliu important este că documentul însuși recunoaște contextul unui Guvern cu mandat încetat. Memorandumul arată că, la 5 mai 2026, încrederea acordată de Parlament Guvernului a fost retrasă, iar Guvernul a intrat sub incidența art. 110 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia un Guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice. Cu toate acestea, inițiatorii susțin că măsurile pentru CNIR intră în categoria actelor care pot fi aprobate de un Guvern demis.