Mareşalul Constantin Prezan, omagiat la 82 de ani de la trecerea la cele veşnice

Mareşalul Constantin Prezan a fost comemorat, miercuri, în comuna Dumeşti, loc în care este înmormântat, cu ocazia împlinirii a 82 de ani de la trecerea sa în eternitate.

La bustul mareşalului din Dumeşti a avut loc o slujbă de pomenire, urmată de alocuţiuni ale autorităţilor şi de depunere de coroane.

„Am adus un pios omagiu la împlinirea a 82 de ani de la trecerea în nemurire a uneia dintre cele mai importante personalităţi militare ale României – mareşalul Constantin Prezan, strateg, comandant şi patriot neclintit, care a legat întreaga sa viaţă de idealul unităţii naţionale”, au transmis reprezentanţii Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui.

La eveniment a participat şi Olga Macarie, nepoata mareşalului, proprietara conacului de la Schinetea în care Constantin Prezan şi-a petrecut ultimii 23 de ani din viaţă, care a luat cuvântul şi a evocat momentul funeraliilor mareşalului Constantin Prezan din august 1943.

Cine a fost Constantin Prezan

Mareşalul Constantin Prezan, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut în localitatea Butimanu, judeţul Ilfov, la 27 ianuarie 1861.

A urmat cursurile Şcolii de Ofiţeri de Infanterie şi Cavalerie, Şcolii Speciale de Artilerie şi Geniu din Bucureşti. Şi-a continuat studiile în Franţa, la Şcoala de Aplicaţie de Artilerie şi Geniu de la Fotainebleau.

A urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de mareşal (1930), demnitate care, în afara a patru regi, a mai fost acordată în România numai lui Alexandru Averescu şi Ion Antonescu.

A fost profesor pregătitor de Fortificaţii la Şcoala de Aplicaţii de Artilerie şi Geniu, elaborând un important „Curs de fortificaţii”; comandant al diviziilor 3 (1910) şi 7 infanterie (1911); comandant al corpurilor 3 (1914) şi 4 armată (1915); comandant al Armatei de Nord (1916); comandant al Grupului de armate „Prezan” (nov.-dec. 1916); şef al Marelui Cartier General (1916-1918); şef al Marelui Stat Major (1918-1920).

A participat la cel de-al doilea război balcanic (1913) şi la războiul de reîntregire naţională (1916-1919), comandând Armata de Nord în luptele din Transilvania (1916), Grupul de armate „Prezan” în luptele de la Argeş-Neajlov (1916). În calitate de şef al Marelui cartier general, a realizat un puternic aliniament ofensiv pe linia Siret şi în Carpaţi (dec. 1916-ian. 1917), la adăpostul căruia s-a realizat opera de refacere a armatei române; a participat la conferinţele interaliate şi a coordonat activitatea de elaborare a planului campaniei anului 1917, materializat în marile bătălii din iulie-august, de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.

A contribuit la desăvârşirea lucrărilor de construcţii la „Cetatea Bucureştilor”.

Membru de onoare al Academiei Române de la 7 iunie 1923.

S-a stins din viaţă la 27 august 1943, la Schinetea, în judeţul Vaslui.