Acasă Actualitate „Marea dezamăgire e că nu învățăm”. Mugur Isărescu, critici la adresa politicilor...

„Marea dezamăgire e că nu învățăm”. Mugur Isărescu, critici la adresa politicilor din ultimii 15 ani: „O sumă de năzbâtii economice” / Ce spune despre reforme și viitorul României

0



Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un proiect istoric și o oportunitate pe care țara a reușit să o valorifice. La aproape două decenii de la integrarea europeană, șeful băncii centrale avertizează însă că România continuă să repete greșelile politicilor economice prociclice, care au contribuit la dezechilibrele actuale. Isărescu a criticat promovarea unor noi modele de creștere economică, a vorbit despre întârzierile în dezvoltarea infrastructurii și și-a exprimat îngrijorarea față de problemele din sectorul energetic, în contextul creșterii consumului de energie generate inclusiv de inteligența artificială.

Mugur Isărescu, despre aproape 20 de ani de la aderarea României la UE: „Este un proiect istoric pentru România”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut luni un bilanț al apartenenței României la Uniunea Europeană, în perspectiva împlinirii a 20 de ani de la aderarea din 1 ianuarie 2007.

Întrebat dacă are dezamăgiri în legătură cu evoluția țării în această perioadă, Isărescu a declarat că integrarea europeană a reprezentat una dintre cele mai importante realizări ale României, chiar dacă anumite oportunități ar fi putut fi valorificate mai bine.

„Eu nu pot să am decât o privire pozitivă. Este un proiect istoric pentru România. A fost şansa noastră pe care am valorificat-o. Categoric, oricând poţi să spui că putea să fie mai bine, dar, în momentul actual şi într-o discuţie ca asta, poate facem o dezbatere mai largă, nu pot să spun că am dezamăgiri”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul a amintit că, în perioada în care a condus Guvernul României, a contribuit la accelerarea procesului de integrare europeană. Potrivit acestuia, în discuțiile inițiale privind aderarea era luat în calcul anul 2010, însă România a reușit să devină membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Mugur Isărescu dezvăluie un episod de la Dacia: Investitorii francezi cereau autostradă până la Nădlac

Referindu-se la dezvoltarea infrastructurii, Mugur Isărescu a relatat un episod petrecut în urmă cu aproximativ 26 de ani, în perioada în care ocupa funcția de prim-ministru.

Guvernatorul BNR a povestit că a fost invitat la uzina Dacia din Pitești, unde reprezentanții investitorului francez doreau să îi prezinte un nou model de automobil, despre care estimau că va avea un succes comercial important.

Prezentarea a fost însă una neobișnuită, deoarece modelul era încă secret, iar reprezentanții companiei nu puteau dezvălui detaliile acestuia.

„Când eram premier, am fost chemat, şi au trecut 26 de ani, nu mai e secret, la Piteşti, la Dacia. Şi investitorul francez, pentru că se privatizase a spus: „Vă prezentăm produsul nostru nou”. Şi m-am aşezat pe scaun, aşa, cu un PowerPoint, şi a apărut pe ecran ceva în ceaţă. Mi se părea că e o maşină. Şi întreb: „Ce este asta?”. „Păi, e produsul nostru nou”. „Nu-l văd”. „Păi, nu putem să-l dezvăluim. E secret”. „Păi, şi atunci de ce m-aţi chemat aici?”. „V-am chemat ca să ştiţi că există. Unu. Doi, că, după noi, va fi de mare succes. Trei, că avem o mare problemă pe care să o rezolvaţi dumneavoastră, ca premier””, a povestit Isărescu.

Problema semnalată de investitori nu era legată de producția automobilelor, ci de infrastructura rutieră necesară transportului acestora către piețele externe.

Reprezentanții companiei i-au transmis premierului de atunci că România avea nevoie de o autostradă între Pitești și Nădlac, pentru a permite exportul eficient al automobilelor.

„Deci spuneţi că va fi un produs de mare succes”. „Da”. „Şi care-i problema?”. „Nu avem pe unde s-o exportăm. Nu avem pe unde să-l exportăm, produsul nostru. Am făcut un calcul că, dacă nu avem o autostradă de la Piteşti până la Nădlac, va fi un şir lung, lung de trailere. Faceţi autostrada”. Ia ghiciţi ce credeţi că am spus eu? Probabil 2005-2007. Am fost superoptimist”, a adăugat guvernatorul BNR.

Cea mai mare dezamăgire a lui Mugur Isărescu: România nu învață din greșelile economice

Deși a afirmat că nu este dezamăgit de parcursul european al României, guvernatorul BNR a identificat o problemă majoră în modul în care au fost gestionate politicile economice.

Isărescu a criticat repetarea politicilor prociclice, prin care autoritățile stimulează suplimentar economia în perioadele de creștere, în loc să creeze rezerve pentru momentele dificile.

Potrivit guvernatorului, această abordare a contribuit la dezechilibrele cu care România se confruntă în prezent și face mai dificilă ieșirea din actuala situație economică.

„Sunt dezamăgit? Nu am cum să fiu dezamăgit. Ştiu cât de greu se construieşte. Şi nu numai asta. Toate se fac mai greu. Dar cel mai greu este să ieşi dintr-o stagflaţie cum este acum, după ce ai făcut politici prociclice. Şi, dacă m-aţi întrebat, marea dezamăgire e că nu învăţăm chestia asta. Nu greutatea actuală este problema, ci faptul că am ajuns în situaţia actuală. Să apeşi pe stimularea creşterii economice când economia creşte. Poate învăţăm”, a declarat Isărescu.

Isărescu critică noile modele de creștere economică: „Am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice”

Mugur Isărescu s-a arătat sceptic față de promovarea unor noi modele de dezvoltare economică, susținând că România ar trebui să respecte mai întâi principiile fundamentale ale economiei.

Guvernatorul BNR a insistat asupra necesității corelării creșterii veniturilor cu evoluția productivității, precum și a majorării pensiilor în funcție de dinamica veniturilor.

În opinia sa, o parte dintre politicile prezentate în ultimii ani drept reforme sau modele noi de creștere au contribuit la apariția unor dezechilibre economice.

„Aud şi eu că sunt modele noi şi aşa mai departe. Eu am ajuns pesimist când aud de modele de creştere. Să mă mai lăsaţi cu alte modele. Hai să învăţăm regulile de bază. Veniturile cresc cu productivitatea, pensiile cresc odată cu veniturile. Sub cuvântul reformă şi modele noi, am văzut în ultimii 10-15 ani o sumă de năzbâtii economice, ca să fiu delicat aşa”, a afirmat şeful băncii centrale.

Mugur Isărescu, îngrijorat de problemele energetice ale României: „Pentru mine e o durere”

O altă temă abordată de guvernatorul BNR a fost situația sectorului energetic, pe care o consideră una dintre problemele importante ale economiei românești.

Isărescu a amintit că, în anii ’90, a susținut închiderea unităților industriale cu un consum foarte mare de energie, în contextul experiențelor dificile din perioada comunistă, când populația se confrunta cu restricții severe de electricitate.

Guvernatorul a explicat că nu se aștepta ca România să ajungă din nou să aibă probleme energetice, după reducerea semnificativă a industriei energofage.

„Aşa cum trebuie vorbit cu inginerii şi legat de situaţia energetică. Pentru mine e o durere. Eu, în anii ’90, am pledat: închidem tot ce înseamnă energofag în România. Poate că unele erau mai rezistente, mai mergeau unele unităţi. Nu, domnule, închideţi, închideţi. Am fost pe partea asta. De ce? Pentru că am trăit toţi în anii ’80 drama aceea că funcţionau plitele pe la nu ştiu ce uzină în gol şi noi nu aveam electricitate, stăteam în întuneric în casă. Şi de aceea nu mă aşteptam ca după atâţia ani să avem iarăşi probleme cu energia, că nu mai avem industrie energofagă”, a mai spus Isărescu.

Inteligența artificială va crește necesarul de energie. Avertismentul lui Isărescu pentru viitorul României

Mugur Isărescu a avertizat că dezvoltarea noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale, va pune o presiune suplimentară asupra sistemelor energetice.

Creșterea consumului de electricitate asociată acestor tehnologii reprezintă, în opinia guvernatorului, un motiv în plus pentru ca România să acorde o atenție sporită capacității sale de producție și infrastructurii energetice.

Șeful BNR a transmis că, dincolo de evaluarea greșelilor trecutului, autoritățile trebuie să se concentreze asupra riscurilor care ar putea afecta dezvoltarea țării în următorii ani.

„Avem probleme serioase, într-adevăr. Lăsaţi dezamăgirile pentru trecut, să n-avem dezamăgiri pentru viitor”, a conchis guvernatorul BNR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .