Reacția internațională la amenințările Rusiei
Liderii europeni au fost relativ reticenți în a lua în serios declarațiile amenințătoare lansate de Vladimir Putin, prin care acesta avertiza asupra posibilității ca Occidentul să fie considerat un actor direct în conflictul cu Rusia, în cazul în care Kievul primește permisiunea de a folosi rachete de fabricație occidentală pentru a ataca teritoriul rus, conform unor informații publicate de The Guardian și preluate de Rador Radio România.
În acest context, Statele Unite și Regatul Unit discută despre un posibil acord care ar permite Ucrainei să ataque obiective militare din Rusia cu rachetele Storm Shadow, capabile să parcurgă o distanță de până la 250 km de la punctul de lansare.
Într-o declarație recentă, președintele rus a subliniat că orice decizie a Occidentului de a sprijini Ucraina cu rachete cu rază lungă de acțiune ar indica faptul că NATO este „în război” cu Rusia. El a afirmat că o astfel de evoluție ar reprezenta o schimbare semnificativă în natura conflictului și a avertizat că Rusia va implementa măsurile necesare ca răspuns la aceste amenințări.
Însă calculele Kremlinului rămân vagi, dat fiind că Rusia, ca putere nucleară, continuă să se angajeze în acest conflict în colaborare cu state precum Iranul, acuzat de țările occidentale că furnizează Moscovei rachete balistice.
Minimizarea amenințărilor rusești de către liderii europeni
În pofida tensiunilor crescute, liderii europeni au subliniat că declarațiile lui Putin nu trebuie să fie exagerate. Premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat că deși este esențial să se acorde o atenție deosebită evenimentelor din Ucraina, ultima retorică a președintelui rus reflectă mai degrabă dificultățile întâmpinate de Rusia pe câmpul de luptă.
De asemenea, premierul britanic, Keir Starmer, a declarat că Rusia este responsabilă pentru acest conflict, subliniind că invazia Ucrainei a fost ilegală și că Rusia are capacitatea de a pune capăt imediat ostilităților. Starmer și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, precizând că Regatul Unit a furnizat instruire și resurse pentru a ajuta țara să facă față agresiunii ruse.
Înainte de întâlnirea sa cu președintele american Joe Biden, Starmer a afirmat că este nevoie de mai multe discuții cu privire la sprijinul militar destinat Ucrainei.
În replică la afirmațiile lui Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că mesajele președintelui rus au fost recepționate de către cei vizati.
Percepția în cadrul NATO despre retorica lui Putin
În cercurile politice din NATO, majoritatea consideră că declarațiile lui Putin nu trebuie interpretate drastic. Peter Bátor, expert în politică de apărare, a explicat că asemenea afirmații sunt adesea retorice și că nu ar trebui să fie primite la adevărata lor valoare. El a menționat că, în contextul agresiunii ruse, nu este necesar să se acorde credibilitate lui Putin, care a mințit constant în trecut.
Un diplomat din estul Europei, sub protecția anonimatului, a subliniat că nu ar trebui să existe restricții asupra armamentului utilizat în apărarea suveranității naționale. Potrivit acestuia, legislația internațională permite fiecărei țări să își protejeze integritatea teritorială față de orice formă de agresiune, conform propriei judecăți.
Diplomatul a avertizat că asistența militară acordată Ucrainei ar trebui, totuși, să fie atent monitorizată, având în vedere intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina și intruziunea unor drone și rachete în spațiul aerian al aliaților NATO din est, precum Letonia, Polonia și România.
În concluzie, diplomatului i se pare că Putin va continua să amenințe Occidentul, în ciuda retoricii actuale, atâta timp cât amenințările sale produc un impact asupra relațiilor internaționale.
