Lăzăroiu: Bolojan a pus în pericol o miză uriașă pentru România. „Chestiile astea nu se fac pe scenă, ci în culise”

Sociologul și fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu susține că declarațiile publice făcute de premierul demis Ilie Bolojan în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești și cu importurile de gaze americane prin Coridorul Vertical au afectat relația României cu Statele Unite într-un moment sensibil pentru procesul de aderare la OECD.

Invitat la podcastul lui Cătălin Striblea, Lăzăroiu a afirmat că acesta ar fi fost inclusiv unul dintre punctele importante de divergență dintre președintele Nicușor Dan și Ilie Bolojan, apreciind că eventualele probleme economice sau comerciale ale unor proiecte strategice ar fi trebuit discutate cu partea americană în spatele ușilor închise, nu prin declarații publice.

„Miza este foarte mare. Și premierul Bolojan n-a înțeles asta. Nu-mi dau seama de ce, pentru că OECD e o miză importantă, o miză uriașă. Pentru că asta ar însemna, în vremuri bune, acuma nu știu cine mai vine cu banii ăștia în România, dar înseamnă cam 2 miliarde pe an în plus ca investiții când intri în clubul ăla”, a afirmat Sebastian Lăzăroiu.

Lăzăroiu vede o divergență majoră între Nicușor Dan și Bolojan

Fostul consilier prezidențial și-a argumentat afirmațiile prin diferența dintre mesajele transmise în vară de șeful statului și cele ale premierului.

La începutul lunii iulie, Nicușor Dan a publicat în publicația conservatoare americană Newsmax un articol dedicat relației dintre România și Statele Unite, în care a enumerat printre proiectele de cooperare strategică dezvoltarea reactoarelor modulare mici cu parteneri americani, precum și Coridorul Vertical de Gaze.

Președintele a prezentat aceste proiecte drept componente ale unei cooperări mai ample România-SUA, alături de consolidarea prezenței americane la Baza Mihail Kogălniceanu, proiectele nucleare de la Cernavodă, dezvoltarea Portului Constanța și cooperarea în domeniul mineralelor critice.

„Când Nicușor Dan a publicat un articol în Newsmax, în iulie, într-o listă de proiecte importante pentru România au fost incluse atât mini-reactoarele de la Doicești, cât și Coridorul Vertical. În aceeași săptămână în care a apărut editorialul, Bolojan a ieșit public și a spus că proiectul de la Doicești este o afacere imobiliară și că se opune acestuia din rațiuni economice. Aici a existat o divergență majoră între cele două părți”, a spus Lăzăroiu.

Potrivit acestuia, inițial a interpretat poziția șefului statului drept o încercare de apropiere de administrația Trump, dar ulterior a ajuns la concluzia că miza ar fi fost mai largă.

„Mi-am dat seama că asta e diferendul între ei, dar nu am înțeles de ce. Nu știam că problema asta cu OECD era atât de importantă. Eu am crezut că președintele vrea să ajungă la Trump, în Biroul Oval, dar se pare că nu ținea neapărat să meargă. Chiar era o chestiune statală, era legată de OECD”, a afirmat fostul consilier prezidențial.

România are 24 din 25 de avize pentru OECD

România se află într-adevăr într-o etapă foarte avansată a procesului de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

La începutul lunii septembrie, ministrul de Externe Oana Țoiu arăta că Bucureștiul a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare și că evaluarea tehnică este favorabilă și în cazul ultimului dosar. Ultimul aviz rămas este cel al Comitetului pentru Comerț.

Situația este însă mai nuanțată decât ideea unui singur „vot american”. După încheierea tuturor celor 25 de evaluări tehnice, Consiliul OECD trebuie să adopte în unanimitate decizia de invitare a României în organizație. Statele Unite sunt, așadar, unul dintre statele a căror susținere este necesară, dar decizia finală aparține tuturor membrilor OECD. Ministerul de Externe a precizat anterior explicit că aderarea depinde de unanimitatea statelor membre.

PSD a susținut însă, într-un document politic adoptat la sfârșitul lunii august, că ultimul aviz, cel al Comitetului pentru Comerț, nu mai ridică probleme tehnice și depinde în principal de o decizie politică.

„PSD spunea că nu e o decizie politică, ci una tehnică. Dar americanii trebuie să zică da sau ba”, a comentat Lăzăroiu.

„Americanii se așteptau să discutăm în particular”

Una dintre criticile centrale ale lui Sebastian Lăzăroiu privește nu atât dreptul premierului de a ridica probleme privind costurile unor proiecte, cât modul în care acesta a ales să le discute.

„În general, genul ăsta de afaceri comerciale, nu vine premierul și trage frâna”, a afirmat acesta.

„Americanii se așteptau să discute cu noi, să vorbim în particular, nu să vii să pui subiectul pe masă la televizor, să apară românii că le dăm bani americanilor. Chestiile astea nu se fac pe scenă, ci în culise”, a continuat Lăzăroiu.

În opinia sa, ieșirile publice pot transforma o negociere economică într-o problemă politică și diplomatică.

„E interesant de ce a simțit nevoia să iasă și să vorbească public. Genul ăsta de proiecte, chiar dacă sunt discutabile, ele se discută în spate. Dacă le vorbești în public, poți să afectezi relația”, a afirmat sociologul.

Lăzăroiu consideră că această problemă a reprezentat „un motiv mare” în deteriorarea relației politice dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan.

Ce a spus Bolojan despre Doicești

Ilie Bolojan a respins public acuzația că poziția sa în problema Doicești ar afecta parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Premierul interimar afirma în luna mai că proiectul are „probleme serioase”, invocând sumele avansate de Nuclearelectrica, lipsa unei finanțări complete, situația partenerului privat și achiziția terenului de la Doicești. Bolojan susținea că tocmai încrederea dintre parteneri presupune prezentarea deschisă către Washington a problemelor identificate.

„Resping orice fel de asociere de acest tip cu parteneriatul strategic, cu afectarea lui”, declara Bolojan, afirmând că problemele constatate țin de modul în care România a gestionat investițiile din energie.

Ulterior, Corpul de Control al prim-ministrului a identificat o serie de probleme în derularea proiectului și în tranzacțiile privind amplasamentul de la Doicești.

Proiectul SMR nu a fost însă abandonat. La 15 iulie, acționarii Nuclearelectrica, inclusiv Ministerul Energiei, au respins propunerea de reevaluare a strategiei prin analizarea altor tehnologii și amplasamente, ceea ce înseamnă continuarea strategiei inițiale împreună cu NuScale. Nuclearelectrica a precizat în același timp că unele dintre condițiile necesare avansării proiectului nu fuseseră încă îndeplinite și că negocierile comerciale continuă.

A doua dispută: gazul american și Coridorul Vertical

Lăzăroiu a indicat drept al doilea punct sensibil Coridorul Vertical de Gaze, proiect care urmărește transportarea gazului din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală și de Est.

Proiectul este susținut explicit de administrația americană. Departamentul Energiei al SUA a găzduit în februarie o reuniune cu statele implicate și a arătat că unul dintre obiective este creșterea exporturilor americane de LNG către Europa Centrală și de Est. Discuțiile au vizat inclusiv investițiile necesare în infrastructură, armonizarea tarifelor și eliminarea obstacolelor de reglementare.

Nicușor Dan a susținut la rândul său proiectul și a găzduit în luna mai o reuniune dedicată Coridorului Vertical, afirmând că diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare cu gaze reprezintă „o necesitate strategică”.

Lăzăroiu afirmă că Bolojan a abordat proiectul predominant din perspectiva economică, punând problema oportunității achiziției de gaz american mai scump în condițiile în care România dispune de propriile resurse.

În viziunea fostului consilier prezidențial, o asemenea problemă putea fi ridicată în negocierile cu partea americană, dar nu transformată într-un mesaj politic public.

Lăzăroiu: Probabil au existat tensiuni și cu alți parteneri

Sebastian Lăzăroiu a precizat că nu crede că problemele de acest tip s-au limitat la relația cu Statele Unite.

„Cred că au fost multe situații și nu am știut noi de ele. Probabil au fost și cu francezii, cu germanii și cu olandezii”, a spus acesta.

În opinia sa, obținerea aderării la OECD ar reprezenta un succes major pentru România și, implicit, un câștig politic pentru actualul președinte.

„Președintele ar avea o bilă albă, că el se chinuia să facă treabă”, a afirmat Lăzăroiu.

Fostul consilier prezidențial a vorbit și despre reprezentarea diplomatică a României la Washington, afirmând că nu se așteaptă ca Nicușor Dan să prelungească mandatul ambasadorului Andrei Muraru. Lăzăroiu și-a argumentat evaluarea prin faptul că, în general, fiecare nou președinte a dorit să lucreze în relația cu Statele Unite cu un ambasador în care să aibă propria încredere.