La ce preț al carburanților ar renunța românii la mașină. Analiză: schimbarea apare abia când ajunge la 10-12 lei pe litru

Românii își reduc utilizarea mașinii doar atunci când prețul carburanților atinge un prag foarte ridicat, însă nici atunci nu renunță complet la automobil. O analiză realizată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, arată că majorarea prețurilor la pompă nu poate rezolva problema traficului în lipsa investițiilor în transportul public și infrastructura feroviară.

Scumpirea carburanților nu rezolvă singură problema traficului

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține, într-o analiză publicată vineri și citată de Agerpres, că majorarea prețului carburanților reprezintă doar o soluție parțială pentru reducerea traficului, deoarece nu oferă alternative reale celor care depind zilnic de automobil.

„Creşterea preţului carburantului este, în teorie, una dintre cele mai simple pârghii de ajustare a comportamentului economic.

În practică, însă, cazul României arată cât de limitată este această logică atunci când infrastructura, veniturile şi structura socială trag în direcţii diferite.

Creşterea preţului nu creează alternative. Ea doar forţează comportamente de adaptare într-un sistem în care opţiunile sunt deja constrânse.

Fără investiţii în transport public, infrastructură feroviară şi planificare urbană, reducerea traficului prin preţ rămâne o soluţie imperfectă şi, în esenţă, regresivă şi afectează disproporţionat segmentele cu venituri mici, fără a elimina nevoia de mobilitate.

În acest context, întrebarea “la ce preţ renunţă românii la maşină?” are un răspuns incomplet dacă este privită doar prin prisma pieţei. Datele indică un interval critic între 10 şi 12 lei pe litru, unde comportamentul începe să se schimbe accelerat. În scenariul de 15 lei pe litru, răspunsul este simplu: vor folosi maşina mult mai mulţi decât şi-ar permite, dar nu suficienţi cât să nu mai depindă de ea. Românii nu abandonează maşinile. Românii, cel mult, le folosesc mai puţin”, susţine Chisăliţă.

Jumătate dintre șoferi nu au alternativă

Potrivit specialistului, parcul auto din România numără aproximativ opt milioane de vehicule, dintre care aproape 4,8 milioane circulă zilnic.

Analiza arată că există un nucleu format din aproximativ jumătate dintre utilizatori pentru care mașina este indispensabilă, în special în zonele cu transport public slab dezvoltat sau pentru cei care fac naveta.

În același timp, există și un segment mai flexibil de șoferi, care renunță mai ușor la utilizarea zilnică a autoturismului atunci când costurile cresc.

Președintele AEI estimează că, dacă litrul de carburant ar ajunge la 13-14 lei, efectele s-ar resimți la nivelul întregului sistem, cu o reducere de peste un milion de litri de carburant consumați zilnic și cu peste un milion de autoturisme mai puțin în trafic.

Pragul de 15 lei pe litru ar schimba radical comportamentul șoferilor

În opinia lui Dumitru Chisăliță, adevărata schimbare ar apărea dacă prețul carburantului ar ajunge la 15 lei pe litru.

„În acest punct, maşina nu mai este implicit un bun de utilizare zilnică pentru o parte semnificativă din populaţie, ci devine o resursă gestionată selectiv.

Totuşi, această ajustare are limite clare. Dar adevărata ruptură ar apărea la 15 lei pe litru. La acest nivel, mecanismele obişnuite nu mai funcţionează. Nu mai este suficient să optimizezi.

Pentru o parte semnificativă din populaţie, costul devine incompatibil cu utilizarea zilnică. Estimările indică retragerea a până la 1,5 milioane de autoturisme din trafic într-o zi obişnuită şi o reducere a consumului de peste 1,5 milioane de litri pe zi.

Nu este doar o ajustare – este o comprimare a mobilităţii. Şi totuşi, chiar şi la acest nivel, sistemul nu se opreşte”, a explicat şeful AEI.

Schimbările importante încep de la 10-12 lei pe litru

Conform analizei, cele aproximativ opt milioane de vehicule din România generează zilnic peste 130 de milioane de kilometri parcurși și un consum de aproximativ 10 milioane de litri de carburant.

„Modelele de elasticitate sugerează că, la creşteri moderate de preţ, reacţia este limitată. La 10 lei pe litru, impactul estimat a însemnat o reducere de aproximativ 400.000 de litri pe zi şi o scădere de peste -5 milioane de kilometri parcurşi.

Tradus în trafic, aceasta înseamnă câteva sute de mii de autoturisme mai puţin pe şosele – vizibil, dar departe de o schimbare structurală.

Adevărata ruptură apare abia dincolo de acest nivel. Între 11 şi 12 lei pe litru, sistemul ar începe să intre într-o zonă de non-linearitate.

Reducerea consumului nu mai este rezultatul unor optimizări marginale – drumuri combinate, deplasări amânate – ci al unei decizii mai dure, renunţarea la utilizarea zilnică.

Estimările indică, la 12 lei pe litru, o scădere de peste 800.000 de litri pe zi şi peste 11 milioane de kilometri eliminaţi din trafic, în paralel cu retragerea a până la 600.000 – 800.000 de autoturisme din utilizarea zilnică.

Acest salt nu este întâmplător. El reflectă structura socială a consumatorilor”, consideră Dumitru Chisăliţă.