Declarațiile președintelui UDMR
Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a comentat duminică anularea candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a României (CCR). El a subliniat că alegerile ar trebui să fie decise de electorat, nu de instituțiile statului, adăugând că dreptul de a candida ar trebui să fie rezervat tuturor celor care nu au fost condamnați penal.
Opinie privind dreptul de a candida
Kelemen Hunor a afirmat că deciziile importante ar trebui să vină de la electorat, nu de la instituțiile statului. Deși nu a împărtășit detalii despre contestația și motivările curții, el consideră că, atâta timp cât un individ nu face obiectul unei pedepse penale, are dreptul să participe la alegeri. Această poziție a fost exprimată în cadrul unei conferințe de presă organizate la Arad, conform surselor de presă.
Întrebări despre amplificarea suveranismului
În legătură cu posibila exacerbarea sentimentelor suveraniste cauzate de situația Dianei Șoșoacă, Kelemen Hunor a declarat că nu poate prezice impactul acesta. El a recunoscut că alegătorii ei sunt extrem de nemulțumiți în prezent și că afinitatea față de Șoșoacă rămâne puternică. Totuși, el a subliniat că este dificil pentru oricine să estimeze spre ce direcție se vor îndrepta voturile celor care nu o pot mai susține pe aceasta.
Poziția față de Diana Șoșoacă
Președintele UDMR a reiterat că nu se aliniază cu Dianei Șoșoacă pe „niciun subiect”. Această declarație subliniază lipsa de simpatie pentru viziunea și abordările ei politice.
Candidatura Dianei Șoșoacă
Duminică, Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente și membru al Biroului Electoral Central, a anunțat că Diana Șoșoacă a depus o nouă candidatură pentru alegerile prezidențiale. Greblă a menționat că la ora 18:00, Biroul Electoral Central va evalua cererea și va oferi un răspuns.
Comemorarea din Arad
Pe lângă comentariile politice, Kelemen Hunor a participat duminică la un eveniment de comemorare în Parcul Reconcilierii din Arad. Aceasta marchează 175 de ani de la execuția a 13 generali ai armatei imperiale austriece, acuzați că s-au alăturat mișcării revoluționare maghiare pentru independență față de Imperiul Austriac.
