Istoria neștiută a Bucureștiului: Motivul pentru care s-a trecut de la 8 sectoare la doar 6

Bucureștiul, așa cum îl cunoaștem astăzi, este împărțit în șase sectoare, însă istoria sa administrativă a cunoscut mai multe schimbări de-a lungul timpului. La un moment dat, Capitala a fost împărțită în opt sectoare, iar înainte de această organizare a fost chiar divizată pe culori.

Prima atestare documentară a Bucureștiului datează din 1459, sub domnia lui Vlad Țepeș. Pe măsură ce orașul s-a dezvoltat, a apărut nevoia unei structuri administrative eficiente. Prima organizare a fost sub forma unor plăși, în 1798 existând cinci: Târgul, Podul Mogoșoaiei, Târgul de Afară, Broștenii și Gorganul.

O reorganizare interesantă a avut loc în timpul războiului ruso-turc (1806-1812), când orașul a fost împărțit pe culori, fiecare zonă având o nuanță distinctă:

Roșu – zona centrală comercială

Galben – partea de nord-est

Negru – zona de vest

Albastru – partea de sud

Verde – estul orașului

Zona Roșie, cea mai mică, a fost desființată la începutul secolului XX, iar teritoriul său a fost absorbit de celelalte sectoare colorate, conform Fanatik.

Primele sectoare și primari de sector

În 1830, a fost înființat „Sfatul Orășenesc”, echivalentul Administrației Publice de astăzi, iar Bucureștiul a fost împărțit oficial în sectoare. Creșterea populației și a suprafeței orașului după Primul Război Mondial a determinat o nouă reorganizare, fiecare sector având propriul primar, în timp ce primarul general coordona întreaga administrație a Capitalei.

După proclamarea Republicii Populare Române, consiliile comunale au fost înlocuite de „sfaturi populare”, iar primarii au devenit președinți ai sfaturilor populare raionale.

Bucureștiul cu opt sectoare

În 1950, orașul a fost împărțit în opt raioane, ceea ce a permis o descentralizare mai eficientă:

Grivița Roșie

30 Decembrie (cea mai mare zonă)

1 Mai

23 August (cea mai mică zonă)

Tudor Vladimirescu

Nicolae Bălcescu

V.I. Lenin

16 Februarie

Această organizare a fost menținută până în 1979, când s-a decis că opt sectoare sunt prea multe și o nouă reformă administrativă a redus numărul acestora la șase.

Cum s-a ajuns la cele șase sectoare actuale

Reforma din 1979 a grupat sectoarele astfel:

Sectorul 1 a fost unit cu Sectorul 8

Sectoarele 2 și 3 au fost comasate

Sectorul 4 a fost creat prin reorganizarea Sectorului 3

Sectorul 5 a devenit Sectorul 4

Și așa mai departe, până s-a ajuns la actuala împărțire administrativă

În prezent, cele șase sectoare sunt distribuite radial și numerotate în sensul acelor de ceasornic.

De ce Bucureștiul a devenit Capitala României?

Poziția strategică a Bucureștiului a jucat un rol important în dezvoltarea sa. Situat într-o zonă protejată natural de dealuri, copaci înalți și mlaștinile Dâmboviței, orașul era greu de cucerit și oferea un avantaj defensiv considerabil. Acest aspect, împreună cu dezvoltarea economică și administrativă, a contribuit la statutul său de capitală a României.

Astfel, de la o organizare bazată pe culori la un sistem cu opt sectoare și, în final, la actualele șase sectoare, Bucureștiul a trecut prin numeroase transformări care au modelat orașul pe care îl cunoaștem astăzi.