O investigație a OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) prezintă documente scurse care arată cum Rusia desfășoară operațiuni de influență și destabilizare în Europa și Occident prin așa-numite „atacuri cognitive” — acțiuni menite să provoace frică, polarizare socială și tensiuni politice.
Ce caută Kremlinul
Potrivit investigației, strategia Kremlinului urmărește exploatarea emoțiilor puternice, în special frica și nesiguranța, pentru a slăbi încrederea populației în instituțiile democratice și pentru a amplifica diviziunile sociale.
Documentele indică faptul că operațiunile sunt concepute să genereze haos mediatic și reacții emoționale puternice la costuri reduse.
Investigația mai arată că Rusia folosește intermediari, rețele de influență, activiști, propagandiști și persoane recrutate prin Telegram pentru sabotaje, vandalism sau campanii de dezinformare, astfel încât Moscova să poată nega implicarea directă.
De asemenea, Moscova se folosește de fundații și organizații aparent culturale sau civice, susținute de statul rus; ele au fost folosite pentru influență politică, propagandă și susținerea rețelelor pro-Kremlin în Europa.
Rolul mișcărilor radicale
Concluzia articolului este că aceste „atacuri cognitive” fac parte dintr-o strategie mai amplă de război hibrid prin care Kremlinul încearcă să destabilizeze societățile occidentale, să reducă sprijinul pentru Ucraina și să favorizeze apariția unor mișcări politice radicale sau anti-occidentale.
Exemplul capetelor de porc
Un exemplu șocant menționat este plasarea unor capete de porc în fața moscheilor din Paris — incidente investigate de autoritățile franceze ca posibile operațiuni de provocare coordonate din cercuri apropiate serviciilor ruse. Scopul ar fi fost alimentarea tensiunilor religioase și a sentimentelor anti-musulmane în Franța.
Planul „Mitteleuropa”
Documentele scurse descriu, de asemenea, un plan numit „Mitteleuropa”, care propune stabilirea unor relații politice și economice strânse între „o serie de state și teritorii (în principal Austria, Ungaria și Slovacia) care au făcut anterior parte din Imperiul Austro-Ungar”, având ca obiectiv pe termen lung crearea „unui actor unic, puternic și independent”.
Potrivit documentului, scopul proiectului este „desființarea Grupului de la Vișegrad (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia)” și înlocuirea acestuia cu „Acordul de la Viena” (Austria, Ungaria, Slovacia).”
Planul descrie, de asemenea, intenții de influențare a alegerilor desfășurate luna trecută în Ungaria și Slovenia.
