Întrebarea de 1.000 de puncte: Unde dispare apa de pe Dunăre?

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea a analizat criza apei de pe Dunăre în contextul problemelor din sistemul energetic al României.

Gheorghe Piperea: Se apasă accelerația pe ideea de cartelare a consumului sau de sistare periodică a furnizării energiei electrice

„Se apasă accelerația pe ideea de cartelare a consumului sau de sistare periodică a furnizării energiei electrice.

Tocmai s-a votat în parlament o lege care dispune închiderea minelor de cărbune și a termocentralelor până în 2030 pentru decarbonanare ca să se acceseze patru miliarde euro din PNRR. Ne va costa, numai închiderea, circa 40 de miliarde euro, namailuând în calcul consecințele penuriei de energie care va rezulta.

Tot în treacăt, fie spus, digitalizarea generalizată, soluția magică la tot ce se întâmplă la tot ce e problematic în România, presupune energie electrică.

La fel și lucrul de acasă, online. Oprirea periodică a energiei electrice înseamnă lipsa accesului la online.

A plouat foartte mult în iunie. Cel puțin 13 zile din luna iunie a plouat, iar volumul debitului a fost de nivelul de inundații.

În București a fost cel puțin un prăpăd. Din gestionat cum se cuvine de Apa Nova, am avut din nou subsolurile pline de apă și canale venețiene în zona Tineretului, de exemplu.

Să știți că a plouat mult și în amonte, în Austria și cu toate acestea Dunărea seacă.

Întrebarea de 1.000 de puncte este de ce a secat Dunărea.Unde este apa?

Răspunsul clișeic este că e de la încălzirea globală.

Eu sunt, precum știți, climatosceptic, iar nu climatoschimbist. Deci sunt în dubiu dacă e de la cupola de foc, iadul portocaliu, fierberea climatică, El Nino. poate o fi și de acolo, nu neg.

Dar poate ar fi bine să ne uităm și la o explicație alternativă.

Dunărea traversează, precum se știe, germania, Autria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Bulgaria și România, atingând în zona Deltei și Republica Moldova și Ucraina.

Germania are în jur de 7.500 de hidrocentrale și 380 de lacuri de acumulare mari, din care 13 hidrocentrale mari sunt chiar pe cursul Dunării.

Se mai construiește una acum în Bavaria, masivă, de 30 de megawați. Autria are 3.800 de hidrocentrale, din care 10 pe Dunăre.

Cele 14 transformă cursul Dunării într-o succesiune de lacuri de retenție folosite pentru producerea de hidroenergie.

E destul de multiciă apă care nu mai curge pe Dunăre, nu-i așa?

Comparativ, România noastră, în ciuda unei rețele hidrografice extinse, multe râuri, pârâuri, are în exploatare doar 180 de centrale hidroelectrice, din care doar două sunt pe Dunăre.

După cum știm din geografie, lungimea totală a Dunării pe teritoriul nostru este de 1.075 de kilometri.

Zilele acestea, una dintre ele este oprită, în timp ce germania are 14, iar Austria 10, deși are doar 350 de km de curs al Dunării pe teritoriul său.

Piperea: Și din momentul acela știți ce înseamnă, o să țipăm cu toții: Hai liberare!”

E oarecum bizar, dar România este singura țară dunăreană, am verificat, care și-a oprit un reactor nuclear din lipsă de apă pe Dunăre.

Să știți că era să se oprească și al doilea, nu se știe motivul pentru care nu s-a mai luat acestă decizie.

Bulgaria, de exemplu, nu a închis centrala de la Kozlodui., care e tot pe Dunăre.

S-ar zice că, deși s-a depășit nivelulde atenție, reqactorul nuclear trebuie să fie închis din motive de siguranță.

E vorba de reactoare care trebuie să intre în revizie în 2027-2029.

Eu știu, poate nu e de la apa, ci de la starea mai proastă decât se credea a acestui reactor vechi de 50, cu o tehnologie care nu mai poate fi replicată.

Un purtător de cuvânt al Apele Române spunea: Cantitatea de apă care s-a colectat în bazinul superior s-ar resimți în șapte zile. Deci până în România face șapte zile.

Autoritățile estimau, săptămâna trecută, că pe data de 27 iulie, debitul Dunării va redeveni stabil, cu o ușoară creștere până la 1750 mc/sec.

Numai că pe 27 iulie, acum patru zile, debitul Dunării era abia de 1650 mc/sec.

Acum se estimează că se va reduce, până pe 4 august, la 1500 mc/sec.

Cert este că penuria de energie electrică poate deveni pretext pentru stare de ugență climatică.

Și din momentul acela știți ce înseamnă, o să țipăm cu toții: Hai liberare!”, spune Gheorghe Piperea.