Inflația va crește iar în România, iar prognozele pentru lunile viitoare nu estimează o posibilă scădere, anunță conducerea BNR. Luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%, care afectează consumul deja comprimat încă din februarie, vânzările cu amănuntul fiind în scădere faţă de anul trecut cu 6,8%, susţine viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, în articolul „Inflaţia Ormuz – noua provocare în ecuaţia politicii monetare”.
„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea preţurilor la energie a determinat creşterea inflaţiei peste aşteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflaţiei, la peste 10%. Inflaţia afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere faţă de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungeşte, preţurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forţeze persistenţa „inflaţiei Ormuz” pentru mai multe trimestre”, a scris Cosmin Marinescu în articol.
Plafonarea prețului gazelor a afectat
În opinia sa, o contrapondere este dată de plafonarea, pentru consumatorii casnici, a preţului de achiziţie a gazului din producţie internă.
„Dependenţa energetică a României este mai redusă în comparaţie cu majoritatea statelor europene. Dar situaţia actuală subliniază totuşi necesitatea de a reduce şi mai mult dependenţa de combustibilii fosili. Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară. Tipologia şocului, conjunctura economică şi balanţa riscurilor au determinat, în şedinţa Consiliului de administraţie al BNR din luna aprilie, o reacţie de tip wait-and-see, aşteptată de altfel. Însă răspunsul BNR trebuie văzut într-un context mai larg”, a precizat Cosmin Marinescu.
Războiul a inflamat preţul ţiţeiului, generând o creştere rapidă a inflaţiei mondiale
„Reacţia de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare. Această atitudine se poate schimba dacă devine evidentă amplificarea şocului energetic şi inflamarea aşteptărilor inflaţioniste”, a adăugat viceguvernatorul BNR.
El susţine că riscurile inflaţioniste sunt unele semnificative, cel puţin pe termen scurt, iar presiuni suplimentare, pe termen lung, provin din fragmentarea lanţurilor de aprovizionare, limitând oferta de materii prime.
„O atenuare a tensiunii ar rezulta, totuşi, din canalele alternative de tranzit, ce ar permite ţărilor cu supra-producţie să crească exporturile. Concomitent cu presiunile inflaţioniste, se profilează influenţe negative la adresa perspectivelor de creştere economică. Conflictul din Golf reprezintă un factor de încetinire pentru economia globală, cu cel puţin 0,3 puncte procentuale mai jos faţă de media ultimilor doi ani (3,4%), după estimările FMI”, a adăugat oficialul BNR.
Șocul energetic se suprapune cu incertitudini legate de războiul din Ucraina
„De exemplu, pentru România, prognozele Băncii Mondiale şi ale FMI sunt semnificativ revizuite în jos (cu 0,7 puncte procentuale), până la 0,5% şi, respectiv, 0,7%. În acest cadru, BNR a rămas în zona prudentă a prognozelor, luând în calcul inclusiv efectele persistente ale „recesiunii tehnice” de la finalul anului trecut. Mesajele şi acţiunile băncilor centrale sunt calibrate pe formatul unor scenarii ce depind de persistenţa tensiunilor geopolitice din Golf. Scenariile puternic inflaţioniste semnalează necesitatea creşterii ratelor dobânzilor, perspectivă ce ar frâna şi mai mult activitatea economică. Mesajele construite în jurul angajamentului ferm de a atinge ţinta de inflaţie contribuie la o mai bună ancorare a aşteptărilor inflaţioniste, fără ca banca centrală să fie nevoită să acţioneze rapid asupra pârghiilor monetare”, a adăugat Marinescu.
El consideră că o intervenţie în prezent, prin înăsprirea condiţiilor monetare, s-ar putea dovedi „prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele îşi vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz”.
„Aceasta întrucât efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaţioniste. În plus, deteriorarea proiecţiilor de creştere economică ar deveni şi mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creşteri ale dobânzii de politică monetară. Avântul energic al preţurilor la nivel global nu este, în prezent, un efect al politicilor economice prociclice sau al funcţionării economiei per se, ci provine din cauze exogene, cu orizont totuşi limitat. Astfel, actualmente, provocarea ar fi aceea de a evita introducerea politicii monetare într-un experiment riscant de volatilitate, cu reacţii în zig-zag, care ar tulbura şi mai mult predictibilitatea condiţiilor economice”, a mai scris oficialul BNR.
În opinia sa, deciziile de creştere a dobânzii, ca răspuns mecanic la presiunile „inflaţiei Ormuz”, ar putea fi dăunătoare pentru economie, dar şi pentru credibilitatea politicii monetare.
„Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa relaxării politicii monetare, ca răspuns mecanic la o reducere a inflaţiei, dacă dezinflaţia nu se consolidează, în timp, suficient de mult. Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar din perspectiva stabilităţii macroeconomice, ci şi pentru crearea spaţiului necesar politicii monetare, dată fiind perpetuarea, în ultimii ani, a dominanţei fiscale în mix-ul politicilor economice. În prezent, România se distinge prin inflaţie ridicată şi creştere economică modestă, dar şi prin dezechilibre bugetare şi de cont curent persistente. Iar acestea se reflectă în percepţia investitorilor, care atribuie României cea mai ridicată primă de risc din regiune”, a explicat el.
Evoluţia costurilor de finanţare este un factor-cheie pentru dezvoltarea sustenabilă
„În conjunctura actuală, trebuie totuşi punctate progresele recente înregistrate de România şi de statele din regiune, care se reflectă direct în scăderea riscurilor percepute de investitori. În cazul României, implicaţiile pentru situaţia finanţelor publice sunt deosebit de importante. În 2025, România a cheltuit 2,8% din PIB (ESA) cu dobânzile aferente finanţării datoriei publice, aproape dublu faţă de acum patru ani. Iar în bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să ajungă la 3% din PIB”, se menţionează în articol.
Din perspectiva politicii monetare, demult nu ne mai confruntăm doar cu turbulenţe ciclice standard. Pentru ca băncile centrale să rămână „gardienii stabilităţii”, acestea trebuie să-şi asume atât roluri de fine-tuning, cât şi funcţii de hard-discipline, care să susţină rezilienţa economică necesară, consideră acesta.
„Asigurarea stabilităţii preţurilor înseamnă ca băncile centrale să acţioneze, uneori, şi pentru a contrabalansa politicile bugetare nesustenabile, care ameninţă stabilitatea financiară şi macroeconomică”, a adăugat oficialul BNR.
În actualul context fiscal-bugetar, când economia resimte din plin efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, iar deficitul de cerere din economie se adânceşte la cote severe, politica monetară întâmpină provocarea de a evita să pună „sare pe rană”, prin creşterea dobânzii de referinţă, ca reacţie de răspuns la primele şocuri de ofertă, consideră Marinescu.
BNR nu va crește rata dobânzii de politică monetară
„În pofida revizuirii în sus a traiectoriei ratei inflaţiei pentru lunile următoare, date fiind efectele războiului din Golf, şi în luna aprilie BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară. Anticipăm înjumătăţirea inflaţiei în lunile de vară, ca efect de bază la măsurile fiscale adoptate în vara lui 2025. Evoluţia se suprapune cu depresurizarea anticipată a inflaţiei core, prin frânarea puternică a consumului şi a cererii agregate”, a mai scris specialistul.
Astfel, abordarea BNR de până acum, una de tip wait-and-see condiţionat, are şanse să mai continue o vreme, chiar dacă alte bănci centrale ar putea decide să acţioneze. Date fiind condiţiile monetare actuale şi estimările de dezinflaţie, conduita BNR este relativ bine poziţionată pentru a naviga printre incertitudinile existente în prezent.
Din perspectiva politicilor economice, evitarea unei recesiuni prelungite în perioada următoare necesită măsuri care să sprijine potenţialul economiei. Este deosebit de importantă implementarea proiectelor de investiţii în mod eficient şi la timp.
Totodată, aşa cum subliniază recentul raport OECD Economic Surveys: Romania 2026, competitivitatea şi creşterea participării pe piaţa muncii sunt obiective structurale importante. Continuarea reformelor necesare atragerii finanţărilor europene susţin tranziţia către un model de creştere competitiv, aliniat la noile dezvoltări tehnologice, se precizează în document.
„Momentan, traversăm o perioadă dificilă, marcată de instabilitate politică internă, cu turbulenţe inclusiv pe piaţa valutară. Deprecierea leului are efecte mixte asupra condiţiilor financiare din economie. Pe de o parte, companiile exportatoare vor capta beneficii din ameliorarea deficitului de competitivitate, asociat supraevaluării cursului de schimb real efectiv. Pe de altă parte, împrumuturile în valută, inclusiv cele ale statului, vor fi mai scumpe, iar componenta importată a inflaţiei devine mai vizibilă”, menţionează Cosmin Marinescu.
Condiţiile economice externe, dar şi interne, au devenit aşadar mult mai anevoioase, însă România trebuie să rămână ancorată ferm pe traseul consolidării bugetare, asigurând sustenabilitatea finanţelor publice şi să continue investiţiile majore care susţin potenţialul de creştere economică, sporind astfel rezilienţa economiei, consideră viceguvernatorul BNR.
„În vârtejul incertitudinilor globale, situaţia politică internă riscă să afecteze credibilitatea economică a României, reducând încrederea investitorilor şi a pieţelor financiare. Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate. Nevoia de stabilitate politică şi guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situaţiei finanţelor publice, de implementare a investiţiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum şi miza unor proiecte majore de cooperare internaţională, precum aderarea la OECD în 2026”, precizează Marinescu.
Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în luna februarie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%.
