O agenţie indoneziană pentru conservarea faunei încearcă să captureze ultimul exemplar cunoscut de rinocer de Borneo care trăieşte în sălbăticie, cu scopul de a salva această specie prin intermediul unei fecundări in vitro, a anunţat vineri un reprezentant al agenţiei, citat de AFP.
Doar doi rinoceri de Borneo mai există astăzi în lume şi ambii sunt femele: Pahu, care trăieşte în sanctuarul pentru rinoceri Kelian din Indonezia, şi Pari, care trăieşte în sălbăticie în regiunea Kutai Kartanegara, pe insula Kalimantan (Borneo), conform Agerpres.
Rinocerul de Borneo, aflat în pericol critic de extincţie potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN), este o subspecie a rinocerului de Sumatra.
Autorităţile estimează că cele două populaţii sunt suficient de apropiate pentru a se împerechea între ele şi a conserva astfel o parte a patrimoniului genetic al subspeciei de Borneo.
Specialiştii în conservare au încercat să preleveze ovule de la Pahu în vederea unei inseminări artificiale, dar pentru că femela este deja destul de bătrână (aproximativ 40 de ani) şi suferă de alte probleme de sănătate, niciun eşantion viabil nu a putut fi obţinut până în prezent, a declarat Ari Wibawanto, directorul agenţiei de conservare din Kalimantanul de Est.
Ultima speranţă se bazează, aşadar, pe femela Pari, care, potrivit camerelor de supraveghere, pare să fie mai tânără şi trăieşte în libertate.
Mai multe capcane au fost instalate pentru a captura animalul. Odată capturată, femela va fi transportată pe cale aeriană spre o instalaţie securizată, unde va putea fi supravegheată înainte de începerea procesului de fecundare in vitro.
Însă transferul rinocerilor este o operaţiune riscantă care, în trecut, s-a încheiat cu un dezastru în Indonezia.
În 2025, un rinocer de Java a murit la scurt timp după o operaţiune de transfer, o premieră mondială pentru acea specie, aparent din cauza unor probleme de sănătate preexistente.
„Ne-am consolidat procedurile pentru a ne asigura că ele nu provoacă probleme tehnice, de sănătate sau de comportament, pentru ca animalul să nu fie stresat”, a adăugat Ari Wibawanto.
Rinocerul de Sumatra este mai mare decât cel de Borneo. „În consecinţă, dacă încercăm să îi facem să se reproducă artificial sau prin acuplare naturală, probabil că acest lucru nu se va desfăşura corect”, a explicat el.
După ce femela Pari va fi capturată, se vor preleva ovule de la animal. „Apoi, le vom fecunda cu spermă de rinocer de Sumatra, în afara uterului”, a precizat Ari Wibawanto.
În cazul unei fecundări reuşite, experţii în conservare vor apela la o mamă-purtătoare pentru a garanta o gestaţie mai sigură.
Agenţia pentru conservarea naturii are în vedere şi un program de clonare, prin prelevarea unor eşantioane de piele şi de la nivelul gingiilor.
Potrivit International Rhino Foundation, au rămas mai puţin de 50 de exemplare de rinoceri de Java şi de Sumatra în sălbăticie, cu toţii trăind în Indonezia.
În 2024, în Germania, oamenii de ştiinţă au reuşit o fecundare in vitro la un rinocer alb, reaprinzând astfel speranţele ca o metodă similară să poată fi aplicată asupra unei alte specii de rinocer.
