Incompatibilitatea, după caz. Lecția de logică a procurorului Claudiu Sandu

Ședința de miercuri a Secției pentru procurori a CSM ne-a oferit o lecție interesantă despre incompatibilitate.

• Context: Pentru cei care nu au urmărit povestea de la început, totul pornește de la un dosar aflat la Curtea de Apel Craiova, în care judecătoarea cauzei pusese în discuție sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări privind compatibilitatea cu dreptul UE a actualului mecanism de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Procurorul general Cristina Chiriac a cerut personal Înaltei Curți strămutarea dosarului. ÎCCJ a admis cererea, a trimis cauza la Curtea de Apel București și a anulat actele efectuate până atunci la Craiova, ceea ce a oprit demersul de sesizare a CJUE aflat în acel stadiu. În presă au apărut apoi informații potrivit cărora procurorii de la Craiova nu ar fi dorit să formuleze cererea de strămutare, iar procurorul general ar fi intervenit personal. Secția pentru procurori a CSM s-a autosesizat și a pus în discuție dacă trebuie trimisă situația la Inspecția Judiciară pentru verificări privind o posibilă încălcare a independenței procurorilor.

Ședința de miercuri ne-a oferit o lecție interesantă despre incompatibilitate. Procurorul Claudiu Sandu, membru CSM, consideră că procurorul general Cristina Chiriac n-ar trebui să voteze atunci când se discută sesizarea Inspecției Judiciare într-o chestiune care privește chiar propria sa conduită.

Principiul sună impecabil, am putea spune. Dacă propria ta conduită urmează să fie verificată, nu votezi asupra declanșării acelei verificări. Numai că memoria CSM nu începe în septembrie 2026.

În decembrie 2025, Claudiu Sandu era unul dintre magistrații intervievați în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Documentarul a ajuns apoi pe masa Secției pentru procurori a CSM, care a votat sesizarea Inspecției Judiciare. În unanimitate. Adică a votat și Claudiu Sandu.

Atunci, faptul că Sandu apăruse în documentarul care generase reacția instituțională nu pare să fi produs aceeași revelație juridică privind incompatibilitatea. Acum, când Cristina Chiriac participă la vot într-o chestiune care privește propria conduită, Sandu ridică problema incompatibilității.

Unde începe obligația de abținere atunci când un membru al Consiliului este el însuși implicat, într-o formă sau alta, în subiectul asupra căruia votează?

Și povestea nu se termină aici. Predoiu poate vota și el? Claudiu Sandu contestă și votul ministrului. În ședința de miercuri, Sandu a susținut că un ministru dintr-un Guvern demis nu ar mai avea dreptul să voteze în Secția pentru procurori. Colegii săi nu i-au împărtășit oponia, astfel că Secția a decis, cu 6 voturi la 1, că ministrul Justiției își păstrează dreptul de vot.

Cu alte cuvinte, verificăm procurorul general, apoi verificăm cine are voie să voteze dacă îl verificăm pe procurorul general.

Mai există o situație care merită pusă pe masa aceleiași discuții despre aparența de imparțialitate.

Bogdan Staicu, vicepreședintele CSM, a votat pentru sesizarea Inspecției Judiciare în cazul Cristinei Chiriac. Soția sa, procurorul Florela Andreea Palici, este inspector judiciar, adică face parte chiar din instituția căreia Staicu a votat să-i fie trimis cazul. Faptul că soția unui membru CSM lucrează la Inspecția Judiciară nu înseamnă automat, prin el însuși, că acel membru este incompatibil să voteze orice chestiune privind IJ. Și, evident, nu înseamnă că Palici ar urma automat să primească lucrarea. Dar dacă standardul pus în discuție miercuri este nu doar interesul direct, ci și aparența de imparțialitate, situația merită cel puțin declarată și discutată.

Cu atât mai mult cu cât CSM a mai trecut printr-o controversă aproape identică. În fostul Consiliu, judecătoarei Gabriela Baltag i s-a cerut să se abțină de la unele voturi privind Inspecția Judiciară deoarece soțul său, judecătorul Vasile Baltag, era inspector judiciar. În 2019, la validarea concursului pentru conducerea IJ, Andrea Chiș i-a cerut explicit Gabrielei Baltag să se abțină tocmai din acest motiv. Baltag a refuzat, susținând că faptul că soțul său lucrează la IJ nu o face incompatibilă. În alte situații însă, documentele oficiale ale CSM arată că Gabriela Baltag s-a abținut de la voturi privind rapoarte sau activități ale Inspecției Judiciare, iar atunci când CSM a luat act de renunțarea soțului său la o funcție pentru a deveni inspector judiciar, abținerea ei a fost consemnată expres.

Prin urmare, dacă deschidem miercuri manualul incompatibilităților, merită să-l citim până la capăt.

Mai lipsea să fie sesizată Inspecția Judiciară ca să verifice dacă Secția pentru procurori a votat corect sesizarea Inspecției Judiciare. Și eventual să vedem cine are voie să voteze sesizarea prin care cerem verificarea votului asupra sesizării.

Gluma se oprește însă aici. Pentru că problema este serioasă, regulile privind incompatibilitatea și aparența de imparțialitate trebuie aplicate după aceleași criterii, indiferent cine se află de cealaltă parte a mesei.

Miercuri rezultatul a fost spectaculos: 3 voturi pentru sesizarea IJ, 3 împotrivă și un vot nul. Pentru sesizare au votat Bogdan Staicu, Claudiu Sandu și Emilia Ion, iar împotrivă Mărioara Sântion, Cătălin Predoiu și chiar Cristina Chiriac. Daniel Horodniceanu a exprimat votul nul. Cum s-a ajuns la paritate, punctul urmează să fie supus din nou votului.

Așadar, după o ședință în care s-a discutat cine este independent, cine este incompatibil, cine poate vota și cine ar trebui verificat, singurul lucru asupra căruia Secția pentru procurori a reușit să ajungă la o concluzie clară este că… mai trebuie să voteze o dată.