Începe toamna astronomică în România. Pe ce dată are loc echinocțiul de toamnă 2026, când ziua și noaptea sunt aproape egale

Toamna astronomică începe în România pe 23 septembrie 2026, odată cu producerea echinocțiului de toamnă. Momentul marchează trecerea către perioada în care zilele se scurtează treptat, iar nopțile devin tot mai lungi până la solstițiul de iarnă din decembrie, relatează Antena 3 CNN.

Echinocțiul este unul dintre cele două momente ale anului în care Soarele luminează aproape în mod egal cele două emisfere ale Pământului. În această perioadă, durata zilei și a nopții este aproape egală, potrivit NASA.

La ce oră are loc echinocțiul de toamnă în România

În România, echinocțiul de toamnă are loc miercuri, 23 septembrie 2026, la ora 03:05. Acesta este momentul astronomic exact în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

Din punct de vedere astronomic, longitudinea Soarelui ajunge atunci la 180 de grade. Punctul respectiv este cunoscut drept punct autumnal.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Primul se produce în martie și marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, iar al doilea are loc în septembrie și marchează începutul toamnei astronomice.

În apropierea echinocțiului, Soarele răsare aproape exact la est și apune aproape exact la vest, fenomen observabil în aproape toate regiunile globului.

Denumirea de „echinocțiu”

Denumirea de „echinocțiu” vine din limba latină și înseamnă „noapte egală”. Totuși, ziua și noaptea nu au exact aceeași durată în toate punctele de pe Pământ.

Diferența este explicată, printre altele, prin dimensiunea aparentă a discului solar și prin refracția luminii în atmosfera terestră. În consecință, ziua este, de regulă, cu câteva minute mai lungă decât noaptea.

Ora 03:05 reprezintă momentul exact al echinocțiului în România, potrivit astro-urseanu.ro.

În acel moment, centrul Soarelui se află deasupra planului ecuatorului terestru, iar razele solare luminează aproape egal emisfera nordică și emisfera sudică.

La latitudinea României, în jurul acestei date, Soarele ajunge la amiază la o înălțime de aproximativ 45 de grade deasupra orizontului. Cu alte cuvinte, se află aproximativ la jumătatea distanței dintre orizont și zenit.

Zilele se scurtează până la solstițiul de iarnă

Odată cu echinocțiul de toamnă începe perioada în care durata zilei scade progresiv în emisfera nordică. Toamna astronomică se va încheia pe 21 decembrie 2026, când va avea loc solstițiul de iarnă.

Schimbarea este legată de înclinarea axei Pământului și de mișcarea planetei în jurul Soarelui. După echinocțiul de toamnă, traiectoria aparentă a Soarelui pe cer continuă să se deplaseze spre sud până la solstițiul de iarnă.

În acest interval, diferențele dintre durata zilei și cea a nopții devin tot mai evidente în România, în special în lunile octombrie și noiembrie.

La solstițiul de iarnă, emisfera nordică va primi cea mai mică cantitate de lumină solară din întregul an. Atunci, ziua va avea cea mai scurtă durată, iar noaptea va fi cea mai lungă.