Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi
Într-o epocă în care astronomii descoperă mii de exoplanete, Pentagonul discută public despre UAP-uri, iar asteroidul Apophis se apropie de întâlnirea sa istorică cu Pământul, vechea întrebare a omenirii revine în centrul atenției: suntem singuri în Univers?
Pornind de la această întrebare fundamentală, am discutat cu Adrian Șonka, una dintre cele mai cunoscute voci ale astronomiei românești. Un dialog despre posibilitatea existenței civilizațiilor extraterestre, despre limitele cunoașterii astronomice și despre fenomenele cosmice care continuă să ne fascineze.
Adrian Leonard Mociulschi: Parcă în fiecare lună mai apare câte o planetă nouă pe harta Universului. Telescoapele văd astăzi mai departe ca niciodată.
Domnule Șonka, de ce este încă atât de greu să aflăm dacă există cineva acolo?
Adrian Șonka: Nu putem detecta semnale de la alte civilizații pentru că NU ne preocupă acest domeniu. Sunt câteva radiotelescoape care uneori sunt utilizate la așa ceva, dar e ca și cum ai sta într-un oraș mare și ai vrea să vezi dacă există creveți ieșind o dată pe lună în fața blocului. Sunt mici șansele să apară un crevete pe stradă.
Dovezile existenței vieții pot fi găsite doar dacă mergem pe alte planete cu echipaj uman și cercetăm fiecare peșteră, fiecare mare secată și fiecare vârf de munte, dar nu facem asta. Sondele spațiale automate trimise de noi nu sunt echipate să găsească viață, ci existența elementelor chimice aflată în drumul lor.
Ca specie, nu ne interesează cu adevărat să găsim viață pentru că banii pentru cercetare sunt din ce în ce mai puțini.
În privința vieții inteligente este și mai greu. Noi putem, doar cu cele mai mari telescoape (4-5 la număr), să detectăm compoziția atmosferelor altor planete și să vedem în mare dacă sunt gaze respirabile sau nu. Momentan nu am găsit nicio planetă pe care noi sau alții ca noi am putea respira.
Eu cred că în prezent, la cum merg lucrurile, singura șansă să descoperim viață inteligentă este să ne descopere ea pe noi.
Adrian Leonard Mociulschi: Dacă există șansa ca o civilizație extraterestră să ne descopere înainte să o descoperim noi, apare inevitabil și întrebarea pe care și-o pun mulți oameni: ce facem cu OZN-urile?
Cum privește comunitatea astronomică aceste fenomene, domnule Șonka? Ce este observație și ce este speculație?
Adrian Șonka: Noi, cei care privim cerul, vedem cu amuzament fenomenele UAP.
Eu nu mă pricep să comentez obiecte care zboară ziua pe cer, dar le pot comenta pe cele care sunt văzute noaptea pe cer.
Cerul este un loc complicat, care se mișcă și pe care se mișcă multe obiecte. În plus, anumite fenomene atmosferice pot face ca cei mai strălucitori aștri (cei pe care îi văd foarte ușor oamenii) să își schimbe culoare sau chiar poziția. Atunci când un om care nu cunoaște cerul vede ceva de acest gen, trece repede într-o stare de agitație și se gândește la un singur lucru: OZN!
Eu nu am văzut în viața mea un OZN și privesc cerul de zeci de ani, în sute de nopți pe an, din simplul motiv că am ajuns să cunosc fiecare astru.
Asta nu înseamnă că eu consider că suntem singuri în univers, ci dimpotrivă. Eu sunt convins că există civilizații extraterestre și viață în univers, doar că nu sunt convins de OZN-uri. Din păcate nu avem nicio dovadă că există viață extraterestră, însă viața are obligația logică să existe.
Adrian Leonard Mociulschi: Cum bine spuneți, cerul ne poate induce uneori în eroare, dar există și fenomene astronomice despre care nu există niciun dubiu. În câțiva ani, Apophis, supranumit și „asteroidul Zeului Haosului”, va trece razant pe lângă Pământ și va fi urmărit de întreaga omenire.
Acum, sincer, dumneavoastră ce credeți? Apophis va fi un mare spectacol astronomic sau genul de eveniment care merită privit și cu ceva mai multă emoție?
Adrian Șonka: Da, apropierea lui Apophis va fi spectaculoasă din simplul motiv că asteroidul se va vedea cu ochiul liber.
Apropierea minimă se produce pe 14 aprilie 2029, la ora 00:46 ora noastră, ceea ce înseamnă că-l vom putea vedea pe Apophis în noaptea de 13 spre 14, începând cu ora 22 și până pe la 1 dimineața.
La începutul nopții, ora 22, Apophis o să se afle în constelația Corvus, după care va urca în Crater, Leo, Cancer și Gemeni.
Asteroidul se va mișca repede printre stele, viteza fiind mai mică la începutul nopții și mai mare în jurul orei 1 dimineața.
Oricine de la noi va putea vedea asteroidul, dar, pentru că el se va vedea ca o mică steluță și nu ca un pietroi gigant din filme, mă aștept ca oamenii să spună: asta e tot?
O să fie interesant și sper ca și politicienii să înțeleagă că dacă asteroidul trecea cu câteva ore mai devreme sau mai târziu, le-ar fi dispărut toți alegătorii într-un cataclism istoric. În felul acesta poate se gândesc să aloce fonduri pentru știință.
În loc de concluzie
După o discuție despre civilizații extraterestre, OZN-uri și asteroidul Apophis, astronomul Adrian Șonka ne lasă cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Poate că acesta este și destinul astronomiei: să împingă permanent orizontul cunoașterii dincolo de ceea ce credem că știm.
Cât despre Apophis, mărturisesc că rămân fascinat de o întrebare mai puțin spectaculoasă pentru publicul larg: cât de mult va conta efectul Yarkovsky în viitoarele calcule ale orbitei sale? Uneori, destinul unui asteroid poate depinde și de lucruri aproape imperceptibile.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .