Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru controlul constituționalității înainte de promulgare a modificărilor aduse Codului de procedură penală, lege adoptată recent de Parlament și prezentată de inițiatori drept o reformă pentru accelerarea proceselor penale.
Decizia a fost luată vineri, 22 mai 2026, în cadrul Secțiilor Unite ale instanței supreme, convocate de președinta ÎCCJ, Lia Savonea.
ÎCCJ: Modificările afectează dreptul la apărare și procesul echitabil
Potrivit comunicatului oficial, ÎCCJ susține că modificările propuse prin PL-x 228/2026 încalcă mai multe prevederi constituționale privind:
-
legalitatea și claritatea legii;
-
egalitatea în drepturi;
-
dreptul la apărare;
-
dreptul la un proces echitabil;
-
înfăptuirea justiției într-un stat de drept.
Instanța supremă avertizează că noile prevederi pot genera blocaje procedurale, soluții contradictorii și limitarea posibilității instanțelor de a verifica probe obținute ilegal.
Unul dintre principalele puncte contestate vizează posibilitatea reunirii sau disjungerii cauzelor în camera preliminară. Potrivit ÎCCJ, noua lege introduce aceste proceduri fără corelare cu regulile deja existente, ceea ce poate genera blocaje procedurale și soluții contradictorii.
Judecătorii instanței supreme avertizează că judecătorul de cameră preliminară ar putea ajunge indirect să analizeze fondul cauzei, deși rolul său legal este limitat la verificarea legalității urmăririi penale.
Probleme legate de eliminarea citării părților
ÎCCJ contestă și modificarea prin care, după primul termen, părțile ar urma să urmărească singure evoluția dosarului, fără a mai fi citate la termenele ulterioare.
Instanța supremă consideră că această prevedere este „vagă și neclară” și poate afecta dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Judecătorii atrag atenția că măsura ar putea afecta în special persoanele vulnerabile, precum: deținuți, vârstnici, victime sau persoane fără acces la internet și competențe digitale.
Contestații privind legalitatea probelor
Un alt punct criticat de ÎCCJ privește introducerea unei forme de „autoritate de lucru judecat” în camera preliminară. Potrivit noii legi, concluziile judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor ar deveni definitive.
ÎCCJ susține însă că această soluție contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța supremă avertizează că, în aceste condiții, judecătorii fondului ar putea fi împiedicați să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial.
ÎCCJ avertizează că aplicarea unor prevederi posibil neconstituționale ar putea avea efecte negative asupra instanțelor și asupra soluționării proceselor judiciare.
Din acest motiv, instanța supremă cere verificarea constituționalității legii înainte de promulgare, ceea ce blochează temporar intrarea în vigoare a modificărilor la Codul de procedură penală.
Legea fusese prezentată drept o reformă pentru accelerarea proceselor
Modificările la Codul de procedură penală au fost adoptate de Camera Deputaților pe 13 mai 2026, cu 284 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și două abțineri. Inițiatorii au susținut că scopul legii este eficientizarea procedurilor judiciare, în special în dosarele grave privind traficul de persoane, traficul de minori și infracțiunile sexuale împotriva minorilor.
Printre măsurile promovate se numără: accelerarea procedurilor din camera preliminară; modernizarea sistemului de citare și comunicare; transferul competenței pentru infracțiunile sexuale asupra minorilor de la judecătorii la tribunale; protecția sporită a victimelor și a confidențialității acestora.
