ÎCCJ acuză Guvernul de presiuni asupra justiției, după sesizarea CCR pe tema salariilor din sistemul judiciar

Înalta Curte de Casație și Justiție acuză Guvernul că exercită presiuni asupra justiției, „sub pretextul unui conflict juridic de natură constituțională”, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale în legătură cu litigiul privind plata unor drepturi salariale restante din sistemul judiciar.

Într-un comunicat transmis joi, ÎCCJ arată că a luat act de declarațiile publice ale prim-ministrului privind intenția Guvernului de a sesiza CCR în legătură cu un litigiu aflat încă pe rolul instanțelor. Instanța supremă precizează că nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte.

„Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice”, transmite ÎCCJ.

ÎCCJ: Este fără precedent ca o parte din proces să acuze public instanța înainte de soluția definitivă

Înalta Curte notează că situația creată este una „fără precedent”, în condițiile în care una dintre părțile aflate în proces califică public drept neconstituțională conduita instanței înainte ca litigiul să fie soluționat definitiv.

Instanța supremă reclamă faptul că Guvernul a formulat acuzații privind depășirea competențelor de către instanță, deși procesul nu s-a încheiat.

„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Reacția vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul sesizează CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful Executivului a susținut că instanța s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și că decizia instanței ar perturba echilibrul bugetar național.

Înalta Curte invocă statutul Guvernului demis

Un alt argument ridicat de ÎCCJ vizează statutul actual al Executivului. Instanța supremă subliniază că declarațiile și demersurile vin din partea unui Guvern demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor, până la învestirea unui nou Guvern cu puteri depline.

ÎCCJ invocă art. 110 alin. (4) din Constituție și arată că atribuțiile unui asemenea Guvern sunt limitate la administrarea treburilor publice curente.

Potrivit Înaltei Curți, aceste competențe „nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta”.

Miza: restanțe salariale de miliarde de lei

Conflictul are la bază procesul prin care Înalta Curte a chemat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și scadente în anul 2026.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că este vorba despre 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță și penalități, la care s-ar adăuga penalități de 1% pe zi. Potrivit premierului, impactul bugetar ar putea fi și mai mare, în condițiile în care ar exista solicitări similare și din partea parchetelor.

Guvernul susține că o instanță nu poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat sau să facă rectificări bugetare pentru alocarea unor sume, deoarece elaborarea și gestionarea bugetului țin de competența Executivului și a Parlamentului.

De cealaltă parte, ÎCCJ transmite că asemenea argumente trebuie susținute în fața instanței de judecată, nu prin declarații publice care pot fi percepute ca presiuni asupra justiției.

ÎCCJ: Procesele se soluționează în sala de judecată, nu prin presiuni publice

Înalta Curte avertizează că atitudinea Guvernului afectează independența justiției și încrederea cetățenilor în faptul că litigiile sunt soluționate exclusiv pe baza legii și a argumentelor juridice.

„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public”, se arată în comunicat.

ÎCCJ mai transmite că, într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței, iar independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate prin hotărâri motivate, nu influențate de declarațiile publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu.

Sesizarea Guvernului urmează să fie analizată de Curtea Constituțională, care va trebui să stabilească dacă există sau nu un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.