Harta durerilor de cap: Locul în care simți durerea poate oferi indicii despre cauza ei

Durerea de cap poate apărea în frunte, tâmple, creștet sau în zona cefei, iar locul în care este resimțită poate oferi primele indicii despre posibila cauză. Migrenele, tensiunea musculară, problemele sinusurilor sau chiar unele afecțiuni cardiovasculare se pot manifesta prin dureri localizate în diferite regiuni ale capului.

Cefaleea, termenul medical utilizat pentru durerea de cap, este una dintre cele mai frecvente forme de durere. Mai mult de jumătate din populația adultă a lumii se confruntă cu cel puțin un astfel de episod în fiecare an, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, conform Medicool.

Între 1,7% și 4% dintre adulți au dureri de cap cel puțin 15 zile în fiecare lună. Cu toate acestea, cefaleea continuă să fie subdiagnosticată și insuficient tratată la nivel mondial.

Episoadele frecvente sau severe pot afecta activitatea profesională, relațiile sociale și viața de familie, având un impact semnificativ asupra calității vieții.

Există peste 150 de tipuri de dureri de cap

Medicii au identificat peste 150 de forme de cefalee. Acestea sunt împărțite în două categorii principale: durerile de cap primare și cele secundare.

Cefaleele primare nu apar ca urmare a unei alte boli. În unele cazuri, persoanele afectate pot avea o predispoziție genetică.

Durerile de cap secundare sunt, în schimb, simptome ale unor probleme medicale. Acestea se pot ameliora sau dispărea după tratarea cauzei care le-a provocat.

Există trei forme principale de cefalee primară: cefaleea de tensiune, migrena și cefaleea de tip cluster.

Cefaleea de tensiune provoacă senzația unei „benzi” strânse în jurul capului

Cefaleea de tensiune este cea mai frecventă formă de durere de cap. Stresul și tensiunea musculară din zona gâtului se numără printre principalii factori care favorizează apariția ei.

Durerea este de obicei constantă, nu pulsatilă, și are o intensitate ușoară sau moderată. Spre deosebire de migrenă, cefaleea de tensiune nu este însoțită, în mod obișnuit, de greață, vărsături sau sensibilitate accentuată la lumină.

Durerea afectează ambele părți ale capului. Multe persoane descriu senzația ca pe o bandă strânsă și dureroasă în jurul craniului.

În cele mai multe cazuri, episoadele apar ocazional. Cefaleea de tensiune poate deveni însă cronică atunci când durerea este prezentă în mai mult de 15 zile pe lună.

Migrenele provoacă dureri severe și pulsatile

Migrena se manifestă printr-o durere intensă, pulsatilă, resimțită frecvent pe o singură parte a capului.

Episoadele pot fi însoțite de greață, vărsături și o sensibilitate crescută la lumină sau zgomote. Activitatea fizică poate agrava durerea.

În lipsa tratamentului, o criză de migrenă poate dura între patru și 72 de ore.

Există mai multe forme de migrenă. Cele mai cunoscute sunt migrena fără aură și migrena cu aură.

Aura poate provoca tulburări de vedere înainte sau în timpul durerii. Persoanele afectate pot observa lumini intermitente, linii în zig-zag, puncte luminoase sau zone întunecate în câmpul vizual.

În unele forme de migrenă cu aură pot apărea țiuituri în urechi, vertij, vedere dublă sau dificultăți de vorbire.

Cefaleea cluster, una dintre cele mai severe dureri de cap

Cefaleea de tip cluster este mai rară decât migrena sau cefaleea de tensiune, dar este considerată una dintre cele mai intense forme de durere de cap.

Episoadele apar în serii. În timpul unei astfel de perioade, o persoană poate avea între un episod și opt crize pe zi, frecvent la aproximativ aceeași oră.

O criză poate dura între 15 minute și trei ore. Episoadele se pot repeta zilnic timp de săptămâni sau chiar luni.

Între perioadele de criză pot exista luni fără simptome.

Cefaleea cluster este raportată mai frecvent primăvara și toamna și afectează bărbații de aproximativ trei ori mai des decât femeile.

Ce cauze pot avea durerile de cap secundare

Durerile de cap secundare apar ca simptom al unei alte probleme medicale.

Deshidratarea, alergiile și inflamațiile sinusurilor se numără printre cauzele frecvente. Fluctuațiile hormonale asociate menstruației sau sarcinii pot declanșa, de asemenea, cefalee.

Consumul excesiv de cafea sau alcool și utilizarea necorespunzătoare a unor medicamente pot provoca dureri de cap.

În cazuri mai grave, cefaleea poate apărea în urma traumatismelor cerebrale, encefalitei, hemoragiilor cerebrale sau a creșterilor severe ale tensiunii arteriale.

O formă particulară este cefaleea spinală. Aceasta apare atunci când există o pierdere de lichid cefalorahidian prin membrana care protejează măduva spinării, uneori după efectuarea unei puncții lombare.

De ce contează locul în care simți durerea

Localizarea durerii poate ajuta la identificarea cauzei, însă nu este suficientă pentru stabilirea unui diagnostic.

Mai multe tipuri de cefalee se pot manifesta în aceeași zonă a capului. Din acest motiv, medicii analizează și caracterul durerii, durata episoadelor și simptomele asociate.

Greața, amețeala, tulburările de vedere sau sensibilitatea la lumină și sunete pot oferi informații importante pentru stabilirea cauzei.

Durerea în spatele capului și la ceafă

Durerea localizată în partea din spate a capului este întâlnită frecvent în cefaleea de tensiune.

Tensionarea mușchilor capului și gâtului, deseori provocată de o postură incorectă, poate declanșa durerea.

Persoanele care petrec multe ore la birou într-o poziție nepotrivită sau care merg aplecate pot resimți durere la ceafă. Aceasta poate urca spre partea din spate a craniului și se poate extinde ulterior la nivelul întregului cap.

Corectarea posturii și recuperarea medicală pot contribui la ameliorarea problemei. În anumite situații, medicul poate recomanda și tratament antiinflamator.

Artrita care afectează primele vertebre cervicale poate reprezenta o altă cauză a durerii din spatele capului.

Când durerea din spatele capului poate avea cauze mai rare

Hipotensiunea intracraniană poate provoca dureri severe în zona posterioară a capului. Aceasta poate apărea în urma pierderii de lichid cefalorahidian.

Durerea poate fi însoțită de greață, vărsături, amețeală, țiuit în urechi, vedere dublă și sensibilitate la lumină sau zgomote.

O altă cauză este nevralgia occipitală. Problema apare atunci când nervii occipitali sunt inflamați, comprimați sau lezați.

Acești nervi pornesc de la baza gâtului și urcă spre partea din spate a craniului. Traumatismele, degenerarea discurilor cervicale, inflamațiile nervilor, tensiunea musculară și anumite tulburări vasculare pot favoriza apariția nevralgiei.

Ce poate indica durerea de cap în zona frunții

Durerea frontală poate avea numeroase cauze.

Cefaleea de tensiune poate provoca durere în frunte după ce disconfortul pornește din zona cefei și se extinde spre partea anterioară a capului.

Migrenele pot afecta, de asemenea, fruntea. În acest caz, durerea este adesea mai intensă și poate fi însoțită de greață și sensibilitate la lumină sau zgomote.

Sinuzita este o altă posibilă explicație. Inflamația sau infecția sinusurilor poate provoca durere frontală, nas înfundat, secreții nazale și presiune în jurul ochilor.

Problemele de vedere, inclusiv astigmatismul sau presbiopia, pot determina oboseală oculară și durere în zona frunții.

Durerea în spatele unui ochi poate fi caracteristică cefaleei cluster

Cefaleea de tip cluster provoacă frecvent o durere severă în jurul sau în spatele unui singur ochi.

Criza începe brusc și afectează, de regulă, o singură parte a capului.

Ochiul de pe partea afectată poate lăcrima. În același timp, pot apărea secreții nazale sau congestie nazală pe aceeași parte.

Cauza exactă a cefaleei cluster nu este pe deplin cunoscută. Au fost identificați însă mai mulți factori care pot declanșa episoadele.

Consumul de alcool, fumatul, altitudinea ridicată, lumina puternică, căldura și exercițiile fizice foarte intense se numără printre aceștia. Unele alimente care conțin nitrați pot reprezenta, de asemenea, factori declanșatori.

Durerea în creștetul capului poate avea mai multe explicații

Cefaleea de tensiune se poate extinde până în creștetul capului. În acest caz, durerea este de obicei surdă și are o intensitate ușoară sau moderată.

O durere puternică și pulsatilă poate fi asociată cu migrena. Aceasta se poate manifesta în creștet, frunte, tâmple sau pe o singură parte a capului.

Greața, vărsăturile și sensibilitatea la lumină ori zgomote sunt simptome care pot apărea în timpul unei crize de migrenă.

O altă cauză este cefaleea provocată de frig, cunoscută popular drept „înghețarea creierului”. Aceasta apare după consumul rapid de alimente sau băuturi foarte reci.

Durerea poate fi intensă, dar dispare, de regulă, în câteva secunde.

Când durerea din creștet poate fi un semnal de alarmă

Mai rar, durerea localizată în creștetul capului poate fi asociată cu spasmul vaselor cerebrale.

Îngustarea vaselor de sânge poate reduce fluxul sangvin către creier și, în anumite situații, poate favoriza apariția hemoragiilor sau a accidentului vascular cerebral.

Slăbiciunea, vederea încețoșată și crizele convulsive pot apărea împreună cu durerea.

Criza hipertensivă reprezintă o altă posibilă cauză gravă. Aceasta presupune valori ale tensiunii arteriale de peste 180/120 mmHg și poate fi însoțită de dificultăți de respirație sau sângerări nazale.

Ce înseamnă durerea în zona tâmplelor

Durerea resimțită în ambele tâmple poate fi asociată cu cefaleea de tensiune.

Încleștarea maxilarului și tensiunea musculară pot contribui la apariția disconfortului.

Migrena poate provoca, de asemenea, durere în zona tâmplelor. Spre deosebire de cefaleea de tensiune, aceasta afectează frecvent o singură tâmplă și provoacă o durere mai intensă, pulsatilă.

Problemele articulației temporo-mandibulare pot reprezenta o altă cauză. Această articulație conectează mandibula de craniu.

Persoanele afectate pot avea dureri în tâmple, pocnituri la mișcarea maxilarului și dificultăți în deschiderea sau închiderea gurii. Pot apărea, de asemenea, dureri și zgomote la nivelul urechilor.

Arterita temporală, o cauză rară care nu trebuie ignorată

Durerea la nivelul unei singure tâmple poate fi asociată, în cazuri mai rare, cu arterita temporală, cunoscută și sub denumirea de arterită cu celule gigante.

Boala provoacă inflamarea arterelor temporale, vase de sânge care traversează zona tâmplelor și contribuie la alimentarea cu sânge a diferitelor țesuturi.

Inflamația poate determina îngustarea sau blocarea arterelor și reducerea fluxului sangvin.

Durerea poate fi persistentă sau poate apărea în episoade și se poate extinde spre partea din spate a capului.

Sensibilitatea tâmplei și a scalpului, durerea maxilarului în timpul mestecatului sau vorbirii, slăbiciunea musculară și rigiditatea în zona gâtului, umerilor și șoldurilor sunt alte simptome care pot apărea.

Locul în care apare durerea de cap poate oferi indicii importante, însă nu poate stabili singur cauza. O cefalee apărută brusc, extrem de intensă sau însoțită de tulburări de vedere, slăbiciune, confuzie ori convulsii necesită evaluare medicală rapidă.