Măsuri de revizuire a salariilor în sectorul public
Revizuirea coeficienţilor de ierarhizare, reintroducerea grilelor salariale pentru administraţia locală şi limitarea sporurilor sunt principalele măsuri preconizate în sistemul de salarizare din sectorul public. Conform Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025-2031, această restructurare îşi propune să ofere criterii clare pentru ierarhizarea diferitelor profesii din sectorul public, reducând astfel diferenţele salariale existente și aliniind compensația cu responsabilităţile, experienţa şi calificările angajaţilor.
Documentul specifică faptul că aceste schimbări vor susţine rezilienţa economică a ţării prin asigurarea unei compensări corecte a angajaţilor din sectorul public, contribuind la motivarea eficientă a acestora. În acest fel, se va diminua riscul contestărilor legate de muncă și ineficiențelor care ar putea afecta calitatea serviciilor publice.
Aspecte inovatoare ale reformei salariale
Una dintre principalele inovaţii propuse este reintroducerea grilelor salariale specifice angajaţilor din administraţia locală, atât a celor angajaţi pe bază de contract, cât și a celor din funcțiile publice. Această măsură vizează crearea unei coerenţe mai mari în modalităţile de remunerare din diversele niveluri de guvernare, având ca scop reducerea riscurilor de fragmentare și inegalitate salarială, astfel angajaţii din administraţia locală având parte de un tratament similar cu cel al angajaţilor din administraţia centrală, conform autorilor planului.
Plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază are ca efect prevenirea inflaţiei salariale şi promova sustenabilitatea finanţelor publice. Această restricţie asigură faptul că veniturile se bazează preponderent pe salariile de bază, în detrimentul sporurilor discreţionare. Această abordare vizează curmarea abuzurilor și asigurarea unei remunerări mai predictibile și echitabile pentru toţi angajaţii din sectorul public.
Implementarea reformelor
Reforma sistemului de salarizare în sectorul public se dovedeşte a fi parte integrantă a planului de ajustare a deficitului bugetar. Potrivit documentului, măsurile vor fi implementate simultan pentru toate categoriile profesionale, pentru a preveni apariţia unor dezechilibre salariale. Reformele vor fi corelate cu plafoanele de cheltuieli de personal stabilite în scopul ajustării deficitului bugetar pe perioada 2025-2031, astfel încât să se asigure o gestionare eficace a fondurilor publice.
O viziune pe termen lung pentru buget
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca obiectiv extinderea perioadei de ajustare a deficitului bugetar la şapte ani, îmbinând reformele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu măsuri anexe. Conform estimărilor, deficitul bugetar pentru 2024 va atinge 7,9% din PIB, iar prognozele ulterioare se vor baza pe aceste date inițiale pentru a proiecta traiectoria ajustării deficitului.
Consultări și dezbateri publice
Planul bugetar-structural naţional a fost supus dezbaterii publice pe 16 octombrie în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, iar o consultare suplimentară a fost organizată pe 25 octombrie cu reprezentanţii sectorului de afaceri, desfăşurată la sediul Ministerului Finanţelor, inclusive prin videoconferinţă cu structurile asociative ale autorităţilor publice locale.
Documentul va fi transmis Comisiei Europene săptămâna viitoare, având deja aprobarea de principiu, conform unor surse guvernamentale, pregătind astfel cadrul necesar pentru implementarea reformelor propuse.
