Planul Bugetar-Structural Naţional 2025-2031
Ministerul Finanţelor a publicat recent Planul bugetar-structural naţional pentru perioada 2025-2031, care vizează ajustarea deficitului bugetar pe o durată de 7 ani. Planul începe cu un deficit estimat de 7,9% din PIB pentru anul 2024 și se propune să ajungă la 2,5% din PIB până în 2031.
Obiectivele Planului Finanţelor
Guvernul român are ca obiectiv prin acest plan consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice. În conformitate cu tratatul asupra funcţionării Uniunii Europene, deficitul bugetar va fi limitat la 3% din PIB, iar datoria publică va fi menţinută pe o traiectorie descendentă, sub nivelul de 60% din PIB în perioada menţionată.
Modelul de Finanţe Publice 2029
Planul include o reformă privind modelul de finanţe publice al României, care va deveni activă din 2029. Aceasta preconizează ca cheltuielile curente să fie acoperite din veniturile naţionale, combinând astfel o gestionare mai eficientă a resurselor. Se vizează, de asemenea, un volum anual de investiţii publice de peste 7,9% din PIB în anul 2025, cu un declin treptat până la 6,5% în 2027.
Investiţii Publice şi Fonduri Europene
Implementarea acestui plan va asigura absorbţia integrală a fondurilor europene allocate prin Politica de Coeziune, în valoare de 46 miliarde Euro, şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, de peste 29,7 miliarde Euro. Aceste fonduri sunt cruciale pentru sprijinirea investitiilor publice, care vor reprezenta o parte semnificativă a dezvoltării economice.
Predictibilitate Fiscală
Ministerul Finanţelor doreşte să asigure predictibilitatea sistemului fiscal în perioada 2025-2031. Proiecţiile indică o creştere a veniturilor bugetare de la 29,59% din PIB în 2024 până la 31,12% în 2031. Aceasta este determinată, în principal, de reformele fiscale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care va genera un impact pozitiv asupra bugetului.
Scenariul Macroeconomic
Scenariul economic pe care se bazează aceste estimări este unul conservator. Se preconizează o creştere a PIB-ului de 2,5% în primii ani, ceea ce este sub rata potenţială. Ministerul Finanţelor subliniază importanţa consolidării fiscale și a unui mediu de investiții echilibrat, care poate stimula în mod semnificativ economia.
Provocările Economice Contemporane
Evoluţiile macroeconomice trebuie să țină cont de provocările actuale, inclusiv tranziţia energetică și incertitudinile cauzate de conflictele internaţionale precum războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu. Aceste factori pot influenţa semnificativ rezultatele economice ale României în perioada de prognoză.
Activitatea Infrastructurii în Creştere
Investiţiile publice, în special cele destinate infrastructurii, vor continua să fie un motor al creşterii economice. Planul preconizează o creştere medie anuală a investiţiilor de 4,8% în perioada 2024-2027, ceea ce subliniază importanţa acestui sector pentru economia țării.
Deficitul Contului Curent
Prin ajustarea deficitului bugetar, Ministerul Finanţelor preconizează o reducere treptată a deficitului contului curent al balanţei de plăţi până la 5,6% din PIB în anul 2028, înregistrând o scădere de 2,1 puncte procentuale comparativ cu anul 2024. Aceste eforturi sunt esenţiale pentru a menţine stabilitatea economică.
Concluzie
Ministerul Finanţelor subliniază că măsurile propuse în acest plan sunt fundamentale pentru asigurarea unui drum sustenabil pentru finanțele publice ale României.
Impactul reformelor asupra dezechilibrului extern
Implementarea reformelor și investițiilor strategice asumate de România, mai ales în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alături de recomandările Comisiei Europene, va contribui la diminuarea dezechilibrului extern. Potrivit estimărilor, cheltuielile bugetare totale vor atinge un maxim de 41,2% din PIB în anul 2025, în principal datorită creșterii investițiilor publice, care se preconizează a ajunge la un nivel record de 7,9% din PIB. După acest an, ponderea cheltuielilor va fi redusă gradual, ajungând la 35,9% din PIB la finalul perioadei de prognoză.
Proiecții pentru cheltuielile de investiții
Se anticipează o diminuare a cheltuielilor de investiții, de la 7,9% din PIB în 2025, la 7,7% în 2026 și 6,5% în 2027. Aceasta scădere va continua până la atingerea valorii de 5% din PIB, odată cu finalizarea implementării proiectelor din cadrul PNRR. Totuși, eforturile naționale destinate cheltuielilor cu investițiile se vor menține la un nivel ridicat, rămânând deasupra mediei înregistrate pentru perioada 2020-2023.
Obiectivele Planului bugetar-structural
Conform Ministerului Finanțelor, Planul bugetar-structural pe termen lung al României are ca scop atingerea mai multor obiective specifice. Acestea includ:
Sustenabilitatea finanțelor publice
Un prim obiectiv vizează consolidarea sustenabilității finanțelor publice românești, pentru perioada 2025-2031. Se urmărește respectarea limitei de deficit bugetar de sub 3% din PIB, conform Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), și menținerea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB în perioada de analiză.
Ajustarea deficitului bugetar
Un alt obiectiv important este asigurarea unei căi de ajustare a deficitului bugetar pe o perioadă de 7 ani, pornind de la un deficit estimat la 7,9% pentru anul 2024, până la atingerea unui deficit de 2,5% din PIB în anul 2031.
Noul model de finanțe publice
Începând cu anul 2029, se propune un nou model de finanțe publice, care va asigura finanțarea cheltuielilor curente din veniturile economiei naționale. Conform Planului bugetar-structural, soldul activităților de funcționare va fi echilibrat (zero) în 2029, deficitul bugetului general consolidat urmând a fi generat doar de cheltuielile de investiții.
Absorbția fondurilor europene
Un aspect esențial al planului bugetar este asigurarea unui ritm anual de investiții publice, necesar pentru absorbția integrală a fondurilor europene, estimate la 46 miliarde euro prin Politica de Coeziune și peste 29,7 miliarde euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Implementarea acestor fonduri presupune un volum de investiții de 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% în 2026 și 6,5% în 2027, cu un ritm mediu anual al investițiilor de peste 5% din PIB în ultima parte a planului.
Predictibilitatea sistemului fiscal
Planul bugetar-structural urmărește, de asemenea, asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031. Veniturile curente ale bugetului general consolidat sunt estimate să crească de la 29,59% din PIB în 2024, la 31,12% în 2031. Această creștere va fi influențată de implementarea jaloanelor din cadrul PNRR, având un impact bugetar estimat de cel puțin 1,1% pentru anul 2025. Acesta include și o majorare a veniturilor prin măsuri de colectare mai eficientă, ce se va traduce printr-o creștere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB, începând cu anul 2026.
