Curtea de Apel București a suspendat, vineri, executarea Hotărârii Guvernului nr. 420/2026, act normativ prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a introdus noi obligații de transparență pentru Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” – RA-APPS. Anunțul a fost făcut de avocatul Alexandru Dumitrescu, care notează că în dosarul administrativ al actului normativ se aflau trei avize negative succesive ale Consiliului Legislativ.
Potrivit avocatului, una dintre criticile esențiale formulate în procedura de avizare a vizat competența unui Guvern demis prin moțiune de cenzură de a modifica, prin hotărâre, cadrul normativ de organizare și funcționare a unei instituții.
„Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată în numele clienților mei și a suspendat executarea HG nr. 420/2026”, a transmis Alexandru Dumitrescu, într-o postare publicată vineri, 24 iulie.
Trei avize negative invocate de avocat
Alexandru Dumitrescu afirmă că, după ce a consultat dosarul administrativ care a stat la baza adoptării HG nr. 420/2026, a descoperit nu mai puțin de trei avize negative succesive ale Consiliului Legislativ.
Potrivit acestuia, Guvernului i s-a atras atenția că, după demiterea prin moțiune de cenzură, nu mai putea adopta măsuri care depășesc administrarea treburilor curente și care modifică organizarea unei regii aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului.
„De trei ori, Consiliul Legislativ le-a spus că proiectul este nelegal”, afirmă avocatul, care adaugă că proiectul a fost introdus totuși pe ordinea de zi și adoptat cu avizul conducerii Secretariatului General al Guvernului.
Hotărârea a fost adoptată la o lună după demiterea Guvernului
Guvernul Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, după adoptarea de către Parlament, cu 281 de voturi, a unei moțiuni de cenzură. HG nr. 420/2026 a fost adoptată o lună mai târziu, în ședința din 5 iunie, și a fost publicată în Monitorul Oficial la 9 iunie.
Constituția prevede că un Guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv. Codul administrativ permite unui asemenea Guvern să emită acte individuale sau normative, dar numai dacă acestea sunt necesare administrării treburilor publice și nu promovează politici noi.
Problema juridică aflată în centrul procesului este, prin urmare, dacă introducerea unor noi obligații de transparență și modificarea HG nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea RA-APPS puteau fi considerate simple măsuri de administrare curentă sau reprezentau o schimbare de politică publică pe care un Guvern demis nu mai avea competența să o adopte.
Avocatul notează că existența celor trei avize negative ar demonstra că reprezentanții Guvernului au cunoscut problemele de legalitate semnalate, dar au decis să continue procedura.
Alexandru Dumitrescu merge mai departe și afirmă că situația ar putea reprezenta, în opinia sa, o formă de abuz în serviciu comisă cu intenție directă.
Ce prevedea HG nr. 420/2026
Prin hotărârea contestată, Guvernul a obligat RA-APPS să publice semestrial, pe site-ul propriu, informații despre imobilele proprietate publică și privată a statului aflate în administrarea Regiei.
Listele urmau să cuprindă date despre imobilele folosite de persoane juridice și fizice, suprafețele, tipurile contractelor, modalitatea de atribuire, durata acestora și prețurile practicate. Numele beneficiarilor persoane fizice nu urmau să fie publicate.
Actul mai prevedea publicarea informațiilor despre imobilele neocupate, mijloacele de transport deținute de RA-APPS și lucrările de reparații, renovare sau investiții decontate de Regie. De la publicare erau exceptate, între altele, imobilele folosite de instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.
Guvernul justificase măsura prin interesul public ridicat față de modul în care sunt administrate și închiriate proprietățile statului, precum și prin necesitatea creșterii transparenței instituționale.
Avocatul reclamanților afirmă că acțiunea nu a urmărit să împiedice transparența, ci să sancționeze adoptarea unui act de către o autoritate care, în opinia sa, nu mai avea competența legală necesară.
„Transparența este necesară într-un stat democratic. Dar transparența nu poate fi folosită ca pretext pentru încălcarea legii”, a transmis Alexandru Dumitrescu.
HG privind RA-APPS fusese deja suspendată parțial
Decizia de vineri vine după ce aceeași hotărâre de Guvern suferise deja o suspendare parțială.
La 15 iunie 2026, Curtea de Apel București a suspendat, în dosarul nr. 3635/2/2026, prevederile care obligau RA-APPS să publice adresele, suprafețele, modalitatea de atribuire, perioada contractuală și valoarea contractelor pentru imobilele utilizate de persoane fizice.
Procesul fusese deschis de șase persoane, între care foști parlamentari și actuali consilieri de conturi. În urma acelei prime hotărâri, RA-APPS a eliminat de pe site informațiile vizate, menținând însă listele referitoare la persoanele juridice, imobilele neocupate, autovehicule și lucrări.
Spre deosebire de soluția din 15 iunie, limitată la datele referitoare la persoanele fizice, noua hotărâre ar viza, potrivit avocatului, suspendarea executării HG nr. 420/2026 în ansamblu.
Suspendarea nu reprezintă anularea definitivă a hotărârii
Suspendarea este o măsură provizorie, menită să oprească efectele unui act administrativ până la judecarea acțiunii prin care se solicită anularea acestuia. Pentru dispunerea măsurii, instanța trebuie să constate existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente.
Prin urmare, decizia Curții de Apel nu reprezintă încă o anulare definitivă a HG nr. 420/2026 și nici o soluție finală asupra tuturor argumentelor de nelegalitate invocate.
Hotărârea prin care este dispusă suspendarea este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare. Recursul nu suspendă automat efectele măsurii.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .