Grefierii amenință cu blocarea instanțelor și parchetelor de la 1 septembrie: „România rămâne fără Justiție” / Revoltă după noua Lege a salarizării

Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial anunță că, începând cu 1 septembrie 2026, intenționează să blocheze pe termen nelimitat activitatea instanțelor și parchetelor din România, în semn de protest față de ultima variantă a Legii salarizării discutată joi la Palatul Cotroceni.

Sindicatul acuză că personalul auxiliar de specialitate din Justiție este puternic dezavantajat prin reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, nivelul coeficienților de salarizare și noua reglementare a sporurilor. Comunicatul folosește un limbaj extrem de dur la adresa lui Ilie Bolojan și a ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, inclusiv atacuri personale.

„Răbdarea noastră a ajuns la final. Dacă asta este reforma pe care o doriți, o veți primi din plin: de la 1 septembrie 2026, porțile instanțelor și parchetelor se închid! Blocăm total sistemul judiciar din România!”, transmite SNGJ Dicasterial.

Sindicatul nu precizează în comunicat forma juridică exactă prin care va fi organizată acțiunea de la 1 septembrie sau eventualele activități care ar urma să fie exceptate, dar afirmă că blocajul va fi „pe termen nelimitat”.

Grefierii acuză că au fost excluși din negocierile de la Cotroceni

Nemulțumirea a fost provocată de proiectul transmis joi, 20 august, partidelor politice în cadrul consultărilor de la Cotroceni.

„Pe la spate, pe ascuns și în deplină secretomanie, draftul noii Legi a salarizării a fost livrat ieri la Cotroceni. Cui? Doar partidelor politice. Sindicatele? Ignorate complet”, afirmă organizația.

Proiectul prezentat liderilor PSD, PNL, USR și UDMR fixează pentru decembrie 2026 și anul 2027 o valoare de referință de 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta din iulie. Totodată, introduce o grilă cu coeficienți între 1 și 8 și limitează, ca regulă generală, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile la 20% din suma salariilor de bază la nivelul ordonatorului principal de credite.

Proiectul reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR, iar discuțiile politice au loc înaintea termenului de 31 august pentru îndeplinirea jaloanelor vizate. Negocierile urmau să continue în weekend, înaintea unei noi reuniuni politice.

Prima acuzație: valoarea de referință a fost redusă la 4.000 de lei

SNGJ Dicasterial reclamă în primul rând scăderea valorii folosite pentru calcularea salariilor. „Valoarea de referință a fost prăbușită la 4.000 de lei. Coeficienții noștri, oricum ridicoli, se vor înmulți acum cu o sumă și mai mică. Față de simulările deja revoltătoare din iulie, noua variantă (…) vine cu scăderi și mai dramatice”, afirmă sindicatul.

Reducerea de la 4.100 la 4.000 de lei înseamnă că, acolo unde coeficientul rămâne neschimbat, salariul rezultat din noua grilă este cu aproximativ 2,44% mai mic decât cel calculat în varianta din iulie.

În cazul Justiției, comparația grilelor din iulie și august arată că marea majoritate a coeficienților au rămas neschimbați, ceea ce înseamnă că diminuarea valorii teoretice a salariului provine, în principal, din reducerea valorii de referință. Pentru personalul aflat deja peste nivelul noii grile, proiectul instituie însă mecanismul „diferenței salariale tranzitorii”, destinat să evite scăderea imediată a sumelor aflate în plată, dar care îngheață salariile câțiva ani.

Sindicatul reclamă eliminarea sporurilor specifice Justiției

A doua acuzație majoră privește sporurile. „Pa, pa, sporuri pentru Justiție! Textul legii este conceput perfid: locurile de muncă și mărimile sporurilor sunt prevăzute strict în anexele II, III, VI, VII și VIII. Familia noastră ocupațională a fost ștearsă complet din această listă (…). Niciun ordonator de credite nu va mai putea acorda nici măcar plafonul global de 20%, pentru că Justiția nu mai are sporuri prevăzute în anexă. Zero barat!”, afirmă SNGJ Dicasterial.

La nivel general, proiectul nu elimină însă orice categorie de spor pentru întregul sector public. În corpul legii sunt prevăzute distinct, între altele, sporul de noapte de 25%, plata muncii suplimentare, sporul pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat și anumite drepturi pentru condiții de muncă. Plafonul general este de însă 20% la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepțiile prevăzute expres de lege.

Prin urmare, disputa ridicată de Dicasterial privește în special absența, în opinia sindicatului, a sporurilor specifice familiei ocupaționale Justiție, nu dispariția absolută a oricărei componente suplimentare de salarizare prevăzute în partea generală a legii.

„Capcana clauzei tranzitorii”

Sindicatul contestă și mecanismul prin care Guvernul încearcă să garanteze că bugetarii nu vor avea imediat salarii mai mici după intrarea în vigoare a legii.

Proiectul stabilește că, dacă salariul rezultat din noua grilă este inferior celui aflat în plată în noiembrie 2026, angajatul primește o „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta se diminuează ulterior, pe măsură ce salariul din grila nouă crește, până la absorbția completă.

Grefierii susțin însă că formula nu protejează integral nivelul actual al veniturilor. „Ne mint în față că «nu scad veniturile în plată», dar au modificat (…) formula. Compensația tranzitorie se va calcula strict raportat la salariu, nu la venitul brut real”, afirmă sindicatul.

Organizația susține că efectul va fi o înghețare de lungă durată a veniturilor și o scădere a puterii de cumpărare.

„Toate observațiile noastre au fost complet ignorate”

SNGJ Dicasterial mai acuză Ministerul Muncii că nu a ținut cont de amendamentele propuse de reprezentanții grefierilor în lunile în care proiectul a fost discutat.

„Toate observațiile, soluțiile tehnice și argumentele de bun-simț aduse de noi în ultimele luni au fost complet ignorate. Acest proiect nu este o reformă de modernizare”, susține sindicatul.

SNGJ Dicasterial adoptase încă din 27 mai o hotărâre de protest împotriva proiectului Legii salarizării, reclamând modul de ierarhizare a personalului auxiliar și conex, nivelul coeficienților și discrepanțele din familia ocupațională Justiție.

Acțiunile au fost suspendate temporar începând cu 10 iunie, după amânarea consultărilor de către Ministerul Muncii, iar activitatea instanțelor în care fusese aplicată forma de protest a revenit atunci la normal.

Ultimatum pentru Guvern: „De la 1 septembrie, România rămâne fără Justiție”

De această dată, sindicatul vorbește despre un blocaj național și pe termen nelimitat. „Să fie extrem de clar pentru Guvern, pentru partidele politice și pentru artizanii acestui dezastru economic: grefierii nu vor finanța din propriile buzunare incompetența voastră”, transmite organizația.

„Nu vom accepta să muncim 12 ore pe zi, să asigurăm ședințe maraton” în aceste condiții, mai afirmă sindicaliștii.

Mesajul final este formulat sub forma unui ultimatum: „Dacă v-ați bătut joc de amendamentele noastre și ați ales secretomania (…), asumați-vă consecințele! De la 1 septembrie 2026, activitatea în toate instanțele și parchetele din țară va fi BLOCATĂ pe termen nelimitat.”

„Ați vrut economii făcute prin înfometarea grefierilor? Să vedem cum va mai funcționa statul de drept cu o Justiție paralizată total (…). Noua lege a salarizării, în această formă, nu va trece!”, încheie Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial.