Germania strânge lațul în jurul „mafiei ajutoarelor sociale”: Români și bulgari, indicați în schemele care au pus Jobcenter-ele în alertă

Centrele de ocupare a forței de muncă din Germania încearcă să combată scheme organizate prin care sunt obținute ilegal prestații sociale, în timp ce o investigație FOCUS online indică existența a peste 1.500 de cazuri depistate la nivel național din 2022. Publicația germană scrie despre rețele provenite în principal din România și Bulgaria și dezvăluie existența unui ghid intern folosit de autorități pentru identificarea situațiilor suspecte.

Potrivit focus.de, autoritățile germane se confruntă de mai mulți ani cu grupări care profită de sistemul de asistență socială. FOCUS online susține că, din 2022, Jobcenter-ele au identificat peste 1.500 de cazuri de abuz organizat asupra prestațiilor sociale comise de cetățeni ai Uniunii Europene, în timp ce numărul real ar putea fi mai mare.

Pentru depistarea acestor scheme, Agenția Federală pentru Muncă a pus la dispoziția centrelor din întreaga țară un document intern de aproximativ 30 de pagini, intitulat „Combaterea abuzului organizat de prestații sociale în contextul specific al liberei circulații în UE”.

„Harta termică” prin care sunt căutate legăturile dintre beneficiari

Ghidul, actualizat în ianuarie 2022 și consultat de sursa citată, descrie inclusiv metodele prin care pot fi descoperite conexiunile dintre cazurile suspecte.

Datele referitoare la plățile către beneficiari sunt analizate cu ajutorul algoritmilor și corelate cu alte informații. Este realizată astfel o „hartă termică” prin care pot fi identificate „adresele, angajatorii, numerele de telefon sau datele de plată utilizate în mai multe cazuri de acordare a ajutoarelor”.

Jobcenter-ele pot folosi aceste informații pentru identificarea unor „anomalii sau elemente suspecte” și pentru declanșarea unor verificări suplimentare.

Documentul arată că autoritățile au constatat „de câțiva ani” asemenea cazuri, în spatele lor aflându-se adesea „bande bine organizate”.

Potrivit Agenției Federale, acestea profită inclusiv de persoane aflate în situații materiale dificile, pe care le atrag în Germania „cu promisiuni false”. Ulterior, o parte din prestațiile obținute ar ajunge la membrii grupărilor. Instituția califică această practică drept „inumană”.

Cum ar funcționa schemele

Una dintre metodele descrise presupune crearea aparenței că anumite persoane venite din alte state ale Uniunii Europene lucrează în Germania ca angajați sau desfășoară activități independente, astfel încât să poată solicita prestații sociale.

În unele cazuri ar fi folosite documente false, iar în altele veniturile sau numărul real de ore lucrate nu ar fi declarate integral.

Ghidul enumeră mai multe situații întâlnite de autorități:

„Beneficiarul de prestații exercită – uneori în mod forțat – o activitate diferită de cea declarată și o ascunde față de Jobcenter. Salariul este atunci mai mare decât cel atestat pentru activitatea declarată.”

O altă metodă privește persoanele care declară că trăiesc în Germania, deși s-ar afla în realitate în țările de origine.

„În unele cazuri, beneficiarii de ajutoare sociale doar pretind că se află permanent în Republica Federală, dar locuiesc de fapt în țările lor de origine. Imediat ce primesc somații de prezentare, se întorc în țară. În aceste cazuri, se întâmplă adesea ca și alocațiile pentru copii să fie încasate pe nedrept.”

Documentul descrie și cazuri în care sunt închiriate locuințe degradate la tarife foarte mari sau sunt cerute ajutoare pentru mobilarea unor spații care, în realitate, nu sunt locuite.

Românii și bulgarii apăreau explicit într-o versiune anterioară

FOCUS online scrie că o variantă mai veche a documentului Agenției Federale făcea referire în mod expres la „cetățeni români și bulgari”. Mențiunea naționalităților a fost eliminată ulterior.

Schimbarea a venit după criticile organizațiilor sociale și ale grupurilor care luptă împotriva discriminării, care au avertizat că asemenea formulări riscă să transforme cetățenii est-europeni în suspecți în mod general.

Agenția Federală subliniază în actualul document că cetățenii UE „nu sunt supuși unei suspiciuni generale de abuz al prestațiilor” și precizează că majoritatea acestora are „un drept legitim la prestațiile SGB II”.

Semnalele care îi pun în alertă pe funcționari

Ghidul conține și o listă de indicii care pot determina Jobcenter-ele să facă verificări suplimentare. Unul dintre acestea apare atunci când o persoană care nu stăpânește suficient limba depune documentația fără nicio greșeală.

„În ciuda cunoștințelor lingvistice lipsă sau insuficiente, cererile de ajutoare sunt completate impecabil.”

Alte semnale sunt folosirea acelorași consultanți fiscali sau notari de către mai mulți solicitanți, virarea unor plăți diferite în același cont, lipsa cardului bancar al beneficiarului sau existența unor legături între angajator și proprietarul locuinței.

În cazul activităților independente, suspiciuni pot apărea și atunci când lipsesc echipamentele necesare desfășurării meseriei declarate.

Interviuri directe și vizite la domiciliu

Atunci când există indicii privind un loc de muncă fictiv, ghidul recomandă verificarea directă a solicitantului.

„Dacă există indicii privind o activitate fictivă, solicitantul ar trebui interogat personal pentru a verifica plauzibilitatea raportului de muncă sau a activității independente.”

Funcționarii pot cere detalii despre locul de muncă, transport, colegi, echipamente, clienți, facturi sau modul în care persoana respectivă obține comenzile.

Verificările pot continua inclusiv după aprobarea prestațiilor. Agenția recomandă o monitorizare atentă și, în anumite situații, vizite periodice la domiciliu pentru a stabili dacă beneficiarii locuiesc efectiv la adresele declarate.

În cazurile suspecte, Jobcenter-ele sunt îndemnate să coopereze cu poliția, procurorii, autoritățile vamale, administrația fiscală, serviciile pentru străini și alte instituții germane.