Gândacii-cyborg, viitorul operațiunilor de salvare? Insectele ar putea transporta și administra medicamente

O colonie de gândaci uriaşi ar putea părea un coşmar, însă cercetătorii australieni susţin că aceste insecte ar putea fi folosite într-o bună zi de echipele de căutare şi salvare pentru a livra medicamente vitale persoanelor rămase blocate în urma unor dezastre, informează joi Reuters, potrivit Agerpres.

Cercetătorii de la Universitatea Queensland şi de la Universitatea New South Wales au dezvoltat gândaci-cyborg paramedici, denumiţi „paraborgs”, echipaţi cu dispozitive de injectare miniaturale şi cu camere video.

Ei speră că gândacii-cyborg ar putea contribui la menţinerea în viaţă a victimelor înregistrate după cutremure şi prăbuşiri ale unor clădiri, oferind asistenţă medicală de bază în spaţii înguste, pline de moloz, înainte de sosirea echipelor de salvare.

„Multor oameni s-ar putea să nu le placă să vadă un gândac uriaş alergând spre ei, dar dacă eşti prins sub dărâmături sau blocat într-o peşteră şi ai nevoie de ajutor, acest lucru ar putea face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat Hai Nhan Le, doctorand şi coautor al studiului publicat în revista Advanced Science.

Echipele de cercetare au echipat gândaci uriaşi săpători din regiunea North Queensland – cea mai grea specie de gândaci din lume, care ating dimensiuni de până la 8,5 centimetri – cu mici dispozitive purtate în spate, conţinând seringi şi camere video.

Cercetătorii australieni au precizat că cercetarea lor a depăşit limitele studiilor anterioare privind insectele-cyborg, care se concentraseră până acum doar pe utilizarea acestora pentru localizarea victimelor, nu şi pe tratarea lor.

Operatorii ghidează insectele cu ajutorul unor implanturi

Cercetătorii au folosit gândaci de bucătărie reali, deoarece niciun robot nu ar fi putut să egaleze agilitatea, rezistenţa şi consumul lor redus de energie. Electrozii implantaţi le-au permis operatorilor să stimuleze sistemul nervos al insectelor şi să le ghideze.

„Începem prin a anestezia şi imobiliza insecta, pentru a ne asigura că nu simte nimic în timpul procesului de implantare”, a explicat Thang Vo-Doan, inginer specializat în biorobotică şi coautor al studiului. „Odată ce implantăm un electrod în insectă, putem aplica un semnal electric de mică intensitate pentru a activa sau stimula sistemul nervos, astfel încât insecta să răspundă la comenzile noastre”, a adăugat el.

În cadrul studiului a fost utilizat un gândac „observator”, echipat cu o cameră video pentru a identifica ţintele destinate operatorilor, precum şi un al doilea gândac, care transporta substanţele medicamentoase ce urmau să fie eliberate, prin comandă, de la distanţă.

Studiul a înregistrat o rată de succes de 100% în atingerea punctelor de control stabilite în timpul testelor şi o rată generală de succes de 72% în ceea ce priveşte administrarea medicamentelor. Atunci când injecţia a fost declanşată de la o distanţă de maximum 15 centimetri faţă de ţintă, rata de succes a crescut până la 95%.

Un astfel de sistem ar putea fi utilizat, în cele din urmă, pentru stabilizarea victimelor în situaţii critice în care fiecare minut contează, inclusiv în cazuri de urgenţă precum muşcăturile de şarpe sau reacţiile alergice severe, se arată în studiu.

„Pe viitor, ne dorim să avem, poate, o colonie de gândaci-cyborg care să pătrundă adânc în structurile prăbuşite… avem nevoie de o reţea formată din multe astfel de exemplare, pentru a putea localiza victima cât mai rapid posibil”, a declarat Thang Vo-Doan.

Experimentele au fost realizate folosind ţinte din silicon şi piele de porc, în condiţii de laborator controlate.

Studiul a precizat că sunt necesare teste suplimentare pentru a aborda provocările cu care s-ar putea confrunta operatorii în condiţii reale, precum terenul accidentat, pierderea semnalului în interiorul structurilor prăbuşite şi siguranţa administrării injecţiei.

Deşi nu există încă norme etice standardizate pentru cercetările ştiinţifice care implică insecte, gândacii-cyborg au fost ţinuţi într-un „mediu de viaţă adecvat” şi hrăniţi cu frunze uscate de eucalipt şi cu mere, au menţionat autorii studiului.