The Heritage Foundation, unul dintre cele mai influente think tank-uri conservatoare din Statele Unite și organizația care a coordonat Project 2025, propune Congresului și Administrației Trump aprofundarea masivă a relației cu România, pe care o consideră un „aliat american serios”, un pilon NATO la Marea Neagră și un potențial furnizor regional de securitate și energie. Într-un document publicat marți, Heritage laudă orientarea proamericană a României, modernizarea Armatei, politica energetică și cooperarea în materie de securitate, dar formulează și critici dure privind impredictibilitatea legislativă și fiscală, instabilitatea guvernamentală și lipsa reformelor economice. Ilie Bolojan este criticat indirect, cu o parte a observațiilor vizând implicit guvernarea de la București. În schimb, președintele Nicușor Dan este menționat într-un context favorabil, legat de rolul României în NATO și de leadershipul formatului București 9.
Documentul, intitulat „U.S.–Romanian Relations: A Pivotal Partnership in an Unstable Region” („Relațiile SUA-România: un parteneriat esențial într-o regiune instabilă”), a fost publicat pe 8 septembrie de Margaret Thatcher Center for Freedom din cadrul Heritage Foundation și este semnat de Jordan Embree și Anthony B. Kim. Autorii precizează de la început că România reprezintă un „ancoraj NATO la Marea Neagră”, dar că pregătirea militară nu poate exista „într-un vid economic”.
Studiul este relevant și prin destinatarul său politic. Ultima secțiune nu formulează recomandări generale, ci este intitulată explicit „Policy Recommendations for Congress and the Trump Administration” – „Recomandări de politici pentru Congres și Administrația Trump”.
Importanța politică a unui asemenea document este amplificată de legăturile Heritage cu actualul ecosistem republican. Fundația a coordonat Project 2025, proiectul conceput pentru pregătirea unei viitoare administrații conservatoare printr-un program de guvernare, recrutarea și instruirea viitorilor funcționari și un plan pentru primele 180 de zile. Heritage declara încă din 2023 că obiectivul era pregătirea unei administrații conservatoare capabile să acționeze imediat după preluarea puterii.
Donald Trump s-a distanțat public de Project 2025 în campania din 2024, însă Reuters a documentat legăturile proiectului cu numeroși consilieri și viitori oficiali ai săi, între care Russ Vought, Tom Homan, Brendan Carr și John Ratcliffe. Heritage afirma, la lansarea proiectului, și că prima administrație Trump preluase într-un singur an aproape două treimi dintre recomandările precedentului său „Mandate for Leadership”.
În acest context, studiul despre România constituie o propunere de politică externă adresată explicit centrului de putere de la Washington, fără a avea însă caracter obligatoriu pentru Administrația Trump.
Heritage: România, unul dintre cei mai constanți aliați americani din regiune
Evaluarea strategică a României este puternic favorabilă. Autorii consideră că Marea Neagră se află la intersecția unor interese geopolitice și economice majore și că aprofundarea unei relații pragmatice cu România în domeniile economic, diplomatic și de securitate este „în mod clar în interesul național al Americii”.
România este descrisă drept un stat proamerican și prooccidental într-o regiune volatilă.
Heritage citează declarația secretarului de stat Marco Rubio potrivit căreia SUA și România au un parteneriat „puternic și în creștere”, construit pe interese strategice comune în securitate, energie și comerț. Autorii apreciază că, în ultimele aproape trei decenii, România s-a numărat printre cei mai „fiabili și neclintiți” aliați americani din regiune și că, spre deosebire de unele state vecine, Bucureștiul și-a păstrat o orientare prooccidentală constantă.
Un argument important este desprinderea României de dependențele strategice față de Rusia și China.
Autorii remarcă orientarea către tehnologia nucleară americană și către infrastructură de comunicații verificată din punct de vedere al securității, precum și faptul că Bucureștiul s-a aflat printre primele capitale europene care au introdus restricții ferme pentru furnizorii 5G considerați cu risc ridicat. Heritage recomandă Washingtonului să stimuleze această direcție și să încurajeze România să susțină la Bruxelles aplicarea completă a instrumentelor europene de securitate 5G.
Critici privind guvernarea: schimbări fiscale „peste noapte”, instabilitate și impredictibilitate
Partea cea mai critică a studiului privește economia și modul în care este administrată România.
Heritage afirmă că, în pofida oportunităților strategice, investițiile americane de tip greenfield au încetinit și identifică drept unul dintre principalele obstacole lipsa predictibilității instituționale.
„Peisajul legislativ românesc este predispus la ordonanțe de urgență frecvente și neanunțate”, care modifică structurile de impozitare a companiilor, pragurile pentru microîntreprinderi și obligațiile sociale „peste noapte”, afirmă autorii. Pentru companiile americane, această succesiune de modificări de reglementare produce costuri suplimentare.
Problemele ar fi fost agravate, potrivit studiului, de instabilitatea coaliției, incertitudinea guvernării și măsurile de reglementare pe termen scurt.
Heritage invocă inclusiv blocajul politic produs după anularea alegerilor prezidențiale din 2024 și eșecul a doi candidați la funcția de prim-ministru de a obține sprijin parlamentar.
Concluzia formulată de autori este că România este un partener predictibil pentru SUA și NATO pe plan extern, dar Washingtonul ar trebui să încurajeze Bucureștiul să asigure și „o mai mare predictibilitate internă”.
Criticile vizează guvernarea de la București
Studiul nu formulează o critică nominală la adresa lui Ilie Bolojan. Numele acestuia apare o singură dată în document, în notele bibliografice, în titlul unei surse de presă privind ajutorul militar acordat de România Ucrainei.
Criticile referitoare la impredictibilitatea fiscală, incertitudinea guvernamentală, măsurile pe termen scurt și necesitatea unor reforme sunt adresate „României”, „Bucureștiului” și modului de funcționare a instituțiilor.
Una dintre cele mai dure formulări apare atunci când Heritage afirmă că Washingtonul nu poate oferi Bucureștiului „political will” („voința politică”) de care România are nevoie pentru transformarea economiei pe principiile pieței libere.
SUA pot însă, potrivit autorilor, să intervină mai direct în dialogul asupra politicilor publice și să își susțină mai ferm argumentele, în condițiile în care libertatea economică, independența energetică și securitatea națională sunt tot mai interdependente.
Ideea reapare în recomandările către Administrația Trump. Washingtonul nu poate furniza „voința politică internă” necesară reformelor, dar poate „modela constructiv traiectoria” României, afirmă documentul.
Heritage consideră economia românească doar „moderat liberă”, potrivit propriului Index of Economic Freedom, și solicită îmbunătățirea sistemului judiciar, consolidarea eforturilor anticorupție, eliminarea rigidităților de pe piața muncii și modernizarea sectorului financiar.
În concluzie, autorii menționează din nou între problemele României lipsa de „stabilitate guvernamentală”.
Comerț record cu SUA, dar investițiile noi au încetinit
Documentul descrie în schimb relația economică bilaterală ca fiind într-o fază de expansiune. Exporturile României către Statele Unite ar fi ajuns la 6,4 miliarde de dolari, ceea ce ar face din SUA cea mai importantă piață pentru România din afara Uniunii Europene. Exporturile americane către România sunt evaluate la aproximativ 3 miliarde de dolari, predominant utilaje avansate, echipamente de transport și sisteme de apărare.
Stocul investițiilor directe americane ar depăși 9 miliarde de dolari, iar capitalul american ar susține peste 120.000 de locuri de muncă, aproximativ 2% din forța de muncă românească angajată cu normă întreagă, cu o concentrare importantă în sectoarele tehnologice.
Heritage avertizează însă că investițiile greenfield americane au încetinit și cere României, între altele, să crească transparența viitoarelor oportunități din domeniul mineralelor critice.
România, „platformă de lansare” pentru tehnologia nucleară americană
În domeniul energiei, evaluarea este favorabilă. Heritage spune că România este poziționată pentru a deveni o platformă de lansare pentru inovația nucleară americană.
Este evidențiat proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, susținut prin parteneriate în care sunt implicate U.S. International Development Finance Corporation și U.S. Export-Import Bank. Ilie Bolojan este un critic aspru al acestui proiect.
Autorii consideră „critică” aprofundarea cooperării nucleare dintre SUA și România și afirmă că aceasta poate asigura independența energetică pe termen lung, creștere economică și statutul de lider energetic regional.
Neptun Deep, Coridorul Vertical și eliminarea unei „pârghii” rusești
O altă componentă centrală este gazul natural. Heritage consideră că exploatarea rezervelor de mare adâncime din perimetrul Neptun Deep poate consolida statutul României de exportator net de energie către statele vulnerabile din regiune.
SUA și România ar trebui, potrivit studiului, să intensifice discuțiile pentru conectarea producției românești la Coridorul Vertical, pentru creșterea securității energetice a Balcanilor și Europei Centrale.
În recomandările finale către Administrația Trump, Heritage cere explicit Washingtonului să sprijine „emergența României ca furnizor regional de energie” și să faciliteze integrarea gazului românesc în Coridorul Vertical.
Think tank-ul solicită și finalizarea procesului privind preluarea activelor internaționale Lukoil de către Carlyle Group, inclusiv a activelor din România, pentru a elimina ceea ce autorii consideră o pârghie de influență a Rusiei.
Visa Waiver: rata refuzurilor, principalul obstacol
O secțiune amplă este dedicată programului Visa Waiver. Heritage amintește că președintele Joe Biden desemnase România pentru includerea în program la 9 ianuarie 2025, dar Administrația Trump a suspendat procesul în martie și a retras desemnarea în mai 2025, invocând protejarea integrității Visa Waiver și securitatea imigrației și a frontierelor.
Autorii apreciază însă cooperarea României cu autoritățile americane. Sunt menționate trei componente: Enhanced Border Security Partnership – EBSP, participarea la Automated Targeting System-Global – ATS-G și activitatea Transnational Criminal Investigative Unit de la București.
EBSP presupune acces sporit al Departamentului pentru Securitate Internă al SUA la date biometrice ale statelor partenere. Heritage observă că acceptarea de către România a acestui mecanism o plasează înaintea UE în ansamblu, care continuă negocierile cu SUA.
Principalul obstacol rămâne rata de refuz a vizelor non-imigrant, de 8,41% în anul fiscal 2025, față de pragul de 3%. În schimb, rata depășirii perioadei legale de ședere s-ar fi redus de la 3,75% în 2022 la 1,01% în 2024.
Heritage recomandă DHS și Ambasadei SUA să identifice principalele motive ale refuzurilor și să deruleze o campanie de informare.
Documentul afirmă însă și că tentativele de muncă ilegală și rețelele care exploatează eliberarea vizelor în scopuri infracționale sunt factori care țin de solicitanți, nu de Guvern. Autorii consideră că, asemenea Poloniei, România își va putea reduce pe termen lung rata refuzurilor prin creșterea prosperității și a oportunităților economice interne.
Laude pentru cooperarea împotriva crimei organizate și traficului
Heritage apreciază cooperarea româno-americană împotriva criminalității organizate și traficului de persoane.
Documentul evidențiază Child Protection Compact, susținut prin 12 milioane de dolari din fonduri ale Guvernului SUA, cooperarea dintre autoritățile române și cele americane și conferința organizată în iunie 2026 la Constanța de Departamentul american al Justiției.
În recomandările finale, formularea este puternic pozitivă. România ar fi demonstrat o disponibilitate excepțională de cooperare, în domenii juridice legate de combaterea crimei, corupției și imigrației ilegale.
Heritage propune inclusiv extinderea cooperării către alte state ale Mării Negre și Balcanilor.
Nicușor Dan, menționat într-un context favorabil
Spre deosebire de criticile generale privind guvernarea internă, președintele Nicușor Dan nu este criticat în document. Numele său apare în corpul studiului în secțiunea dedicată leadershipului României în formatul București 9.
Autorii amintesc că președintele Nicușor Dan a găzduit în mai 2026 summitul B9 la care au participat aliații nordici, secretarul general NATO Mark Rutte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și subsecretarul de stat american Thomas DiNanno.
Heritage subliniază că summitul a susținut ferm creșterea cheltuielilor pentru apărare și a pus accentul pe industria de apărare și pe reziliență.
Documentul indică România drept un posibil actor de prim-plan al B9 în domeniul mineralelor critice, în contextul preocupărilor SUA, NATO și UE privind dependențele strategice.
O altă sursă folosită de Heritage în studiul său este o declarație a lui Nicușor Dan privind creșterea cheltuielilor pentru apărare și aderarea României la NATO Drone Edge.
Documentul citează, de asemenea, Strategia Națională de Apărare 2025-2030, potrivit căreia Parteneriatul Strategic dintre România și SUA constituie un „pilon de neînlocuit” al securității și prosperității țării.
România ar putea avea un rol central în reconstrucția Ucrainei
Heritage acordă României și un posibil rol major după încheierea războiului din Ucraina. Autorii susțin dezvoltarea unei Alianțe Regionale pentru Reconstrucția Ucrainei și consideră că Bucureștiul ar putea deveni principalul organizator al fluxurilor civile de reconstrucție.
Portul Constanța, legăturile rutiere și viitoarele treceri dintre România și Ucraina sunt prezentate drept avantaje decisive.
Heritage recomandă oficialilor americani să se implice pentru ca inițiativa românească să poată funcționa drept componentă civilă a „Coaliției de voință” organizate de Franța, Marea Britanie și Germania. Costul total al reconstrucției Ucrainei este evaluat în document, pe baza estimărilor internaționale, la aproximativ 588 de miliarde de dolari.
Fulbright, FLEX și o invitație adresată politicienilor americani
Heritage insistă și asupra legăturilor directe dintre societățile română și americană. Sunt prezentate programele Fulbright, FLEX și MECEA. Între 1960 și 2024, Fulbright România ar fi avut 3.798 de beneficiari, dintre care 2.412 români și 1.386 americani.
În cazul MECEA, Heritage recomandă României să profite de mecanismul recent aprobat și să organizeze chiar în toamna acestui an vizite în România pentru membri și angajați ai Congresului SUA, astfel încât aceștia să poată vedea direct contribuția țării la securitatea și dezvoltarea Mării Negre.
Heritage: SUA au nevoie de o Românie capabilă să țină Rusia departe de Marea Neagră
Cea mai amplă parte a studiului este dedicată securității. România este descrisă drept unul dintre cei mai constanți contributori NATO și un stat care „ancorează” prezența Alianței pe flancul sud-estic și la Marea Neagră.
Heritage pornește de la o limitare strategică a Statelor Unite: Convenția de la Montreux restricționează prezența navală în Marea Neagră a statelor care nu sunt riverane.
Din acest motiv, afirmă autorii, este în interesul SUA ca România, Bulgaria și Turcia să dispună de suficientă putere navală pentru a descuraja agresiunea rusă și pentru a împiedica Rusia să domine Marea Neagră.
Mihail Kogălniceanu și Deveselu, componente strategice pentru SUA
Baza Mihail Kogălniceanu este descrisă drept un nod esențial pentru descurajarea NATO. Heritage amintește investiția românească de 2,5 miliarde de euro pentru modernizarea bazei, care ar urma să poată găzdui 20.000 de militari și aeronave inclusiv de tip F-35.
După finalizarea lucrărilor, Mihail Kogălniceanu ar urma să devină „una dintre cele mai mari baze aeriene de pe teritoriul NATO”, unul dintre cele mai importante hub-uri logistice și operaționale ale Alianței și o bază importantă pentru proiectarea puterii militare.
La Deveselu, Heritage evidențiază sistemul american Aegis Ashore, parte a apărării antirachetă NATO.
România, de la beneficiar la furnizor de securitate
Una dintre ideile centrale ale studiului este trecerea României de la statutul de stat apărat de aliați la cel de furnizor de securitate.
Heritage apreciază participarea României la gruparea navală pentru combaterea minelor din Marea Neagră. Gruparea condusă de Turcia ar fi neutralizat peste 150 de mine, iar România și-a mărit capacitatea după preluarea a două nave britanice specializate.
Grupul NATO de luptă din România, cu Franța națiune-cadru, are minimum 1.500 de militari și capacitatea planificată de a ajunge la 5.000 pentru exerciții sau operațiuni.
Heritage apreciază și pregătirea în România a piloților ucraineni de F-16, precum și participarea la exercițiile Eastern Phoenix și Sea Breeze.
Documentul menționează și viitorul centru NATO pentru muniție de la Dragomirești, unde ar urma să fie produsă muniție de 122 și 155 mm, precum și găzduirea la București, în octombrie, a NATO Annual Hybrid Symposium.
F-16, F-35, Patriot, HIMARS, Abrams și apărarea antidronă
Heritage trece în revistă aproape întregul program românesc de modernizare militară. În domeniul naval sunt menționate nava din clasa Hisar, cele două nave de vânătoare de mine și bateriile de coastă Naval Strike Missile, cu rază de peste 100 de mile marine.
La Forțele Aeriene, autorii menționează cele 49 de avioane F-16, achiziția a 32 de F-35 cu livrări estimate din 2030, înlocuirea bateriei Patriot donate Ucrainei și achiziția unor noi sisteme de apărare antiaeriană și antidronă.
Heritage afirmă că în vara lui 2026 avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol și au doborât drone rusești de tip Shahed care pătrunseseră în spațiul aerian NATO. Afirmația este prezentată de autori pe baza unei surse citate de aceștia.
Pentru forțele terestre sunt enumerate sistemele HIMARS, obuzierele K9, dronele Bayraktar TB2, tancurile Abrams, vehiculele Lynx și Piranha 5. Autorii consideră că programele confirmă seriozitatea României în privința războiului convențional modern și a parteneriatului cu NATO.
Este apreciată și cooperarea cibernetică cu Statele Unite, inclusiv exercițiile desfășurate împreună cu Maryland National Guard și participarea la Locked Shields 2026.
Una dintre cele mai concrete recomandări pentru Trump: militari români suplimentari în Polonia
În secțiunea finală, Heritage formulează patru recomandări majore pentru Congres și Administrația Trump.
Prima este sprijinirea României ca furnizor regional de energie, prin producția de gaze, Coridorul Vertical și reducerea influenței energetice rusești.
A doua privește direct poziționarea militară pe flancul estic. Heritage propune Washingtonului să încurajeze Armata Română să își extindă forțele rotaționale EFP din Polonia pentru a înlocui o parte din contribuțiile britanice, astfel încât militarii britanici să poată fi utilizați pentru sprijinirea statelor baltice.
SUA ar trebui, totodată, să continue exercițiile comune și să sprijine România în dezvoltarea capabilităților militare deficitare și relevante pentru apărarea flancului estic.
A treia recomandare este presarea Bucureștiului pentru reforme pro-piață și pro-investiții, cu o implicare mai directă a Washingtonului în dialogul economic.
A patra este extinderea cooperării juridice și diplomatice, inclusiv prin București 9, Inițiativa celor Trei Mări și viitoarea reconstrucție a Ucrainei.
Ce efect poate avea documentul
Documentul Heritage nu produce prin el însuși modificări în politica SUA față de România și nici nu angajează Administrația Trump. El oferă însă Congresului și Casei Albe un pachet coerent de recomandări prin care România este prezentată ca un stat în care interesele americane în domeniul securității, energiei, tehnologiei și investițiilor pot fi reunite.
Greutatea politică potențială este dată de rolul Heritage în infrastructura intelectuală a dreptei americane și de relația sa cu actuala administrație. Project 2025 a fost conceput tocmai pentru a transforma recomandările conservatoare în politici și personal pregătit pentru guvernare, iar o serie de persoane implicate în proiect au ajuns ulterior în poziții importante în administrația Trump.
În cazul României, adoptarea fie și parțială a recomandărilor din noul document ar însemna o implicare americană mai mare în proiectele energetice românești, sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii militare și pentru rolul regional al Armatei Române, cooperare suplimentară în domeniul frontierelor și combaterii criminalității, susținerea rolului României în reconstrucția Ucrainei, dar și o presiune politică mai mare asupra Bucureștiului pentru predictibilitate fiscală, reforme economice și un mediu mai favorabil investițiilor.
Concluzia studiului rezumă perspectiva Heritage: „Romania is a serious American ally” (România este un aliat american serios), cu o poziție geografică strategică și o orientare transatlantică durabilă. Interesul Statelor Unite este, potrivit autorilor, să sprijine România pentru ca avantajele sale actuale să fie transformate în „putere militară durabilă, reziliență energetică și forță economică”.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .