Fum alb pentru Guvernul Niculescu? Anticipatele au topit „liniile roșii”, dar noua majoritate ascunde un paradox: cine guvernează

Fumul alb începe să se vadă pentru Guvernul Luca Niculescu, după mai bine de cinci luni de blocaj politic. Amenințarea anticipatelor pare să fi topit, rând pe rând, „liniile roșii” trasate de partide. PSD discută intrarea la guvernare, PNL este gata să voteze Cabinetul, dar vrea să rămână în opoziție, iar UDMR anunță că îl susține indiferent de formulă. Cele 233 de voturi nu mai par principala problemă. În locul lor apare însă un paradox politic: dacă unii intră la guvernare, iar alții rămân în opoziție, dar garantează supraviețuirea Executivului, cine va guverna, de fapt, alături de Luca Niculescu?

În urmă cu doar câteva zile, întrebarea era de unde poate strânge premierul desemnat cele 233 de voturi necesare învestirii. Acum, matematica parlamentară pare partea simplă. PSD, PNL și UDMR au împreună 238 de parlamentari, iar cu cele 17 voturi ale minorităților baza teoretică ajunge la 255. Dacă PSD spune miercuri „da”, Guvernul poate trece chiar și fără USR.

Numai că o majoritate de învestire nu este automat și una de guvernare.

PSD decide dacă intră în joc

Sorin Grindeanu merge miercuri, la ora 16.00, în fața Consiliului Politic Național al PSD cu trei variante: partidul să nu voteze și să nu intre la guvernare, susținerea unui guvern tehnocrat sau participarea la un guvern politic. Liderul PSD spune că formula tehnocrată „la prima vedere nu e o variantă solidă” și insistă asupra unei majorități politice clare.

„România se află într-un punct critic. O să avem o ședință, la 16:00, de Consiliu Politic Național unde vom decide ce va face PSD. Avem varianta în care nu votăm și nu intrăm la guvernare, există varianta unui guvern tehnocrat care la prima vedere nu e o variantă solidă, (…) a treia e de a avea un guvern politic și aici se deschid variante – guvern PSD, PSD plus mai multe formațiuni politice cu majoritate transparentă. (…) Aș prefera să fie un guvern bazat pe o majoritate clară. (…) România trebuie să iasă din această zonă și trebuie să aibă un guvern, poate nu va fi acesta, poate mai e o nominalizare, sau pot fi anticipate”, a declarat Grindeanu.

Problema este că majoritatea „clară” cerută de PSD riscă să fie una destul de neclară politic. PNL nu vrea în Guvernul Niculescu, USR refuză un Executiv cu miniștri social-democrați, iar UDMR este dispus să susțină aproape orice formulă care închide criza. În aceste condiții, PSD poate ajunge principala forță politică din Guvern, fără să controleze însă întreaga construcție care îl ține în viață.

PNL, opoziție cu plasă de siguranță pentru Guvern

Formula aleasă de Ilie Bolojan este cea mai comodă politic. PNL nu cere ministere și rămâne oficial în opoziție, dar este pregătit să voteze Cabinetul Niculescu, bugetul pentru 2027 și să nu inițieze sau voteze timp de șase luni o moțiune de cenzură, dacă premierul respectă principiile unui acord politic.

Liberalii oferă astfel Guvernului voturile și o plasă de siguranță, dar nu intră formal în el. În plus, sprijinul este condiționat de ținta de deficit, continuarea consolidării fiscale, controlul cheltuielilor și protejarea investițiilor.

Aici apare și contradicția de fond. PSD spune că vrea să corecteze politicile lui Ilie Bolojan, iar PNL condiționează susținerea tocmai de păstrarea unei părți importante din disciplina fiscală promovată de acesta. Deci, pot vota același Guvern, însă mai greu va fi să decidă ce trebuie să facă acel Guvern.

Bătălia adevărată se poate muta la Finanțe

Dacă se confirmă scenariul unui Executiv hibrid, cu miniștri politici și tehnocrați, cheia compromisului poate fi zona economică. Alexandru Nazare este unul dintre numele vehiculate pentru Finanțe, fără să existe deocamdată o listă oficială.

Aici, compromisul asupra numelor poate fi partea ușoară, cel asupra banilor va fi mult mai greu. Un Guvern nu poate aplica simultan două politici economice diferite doar pentru că PSD ȘI PNL au decis, pentru șase luni, să nu se certe.

UDMR elimină o necunoscută, USR poate deveni dispensabil

Kelemen Hunor a scos practic cele 31 de voturi ale UDMR din ecuația incertitudinii.

„Azi, după mai bine de cinci luni de când am discutat săptămânal cu toate părţile, am negociat mai multe soluţii posibile şi am căutat compromisul cel mai bun pentru ţara noastră, oferim soluţia. Vom vota guvernul şi programul de guvernare cu care va veni în faţa Parlamentului domnul Luca Niculescu, indiferent dacă acel guvern este unul tehnocrat sau format în jurul PSD”, a anunțat liderul UDMR.

În schimb, USR poate rămâne în afara formulei fără să o mai poată bloca. Dominic Fritz a anunțat că partidul nu va susține un Cabinet cu miniștri PSD, dar, dacă restul voturilor se adună, opoziția USR nu mai schimbă rezultatul învestirii.

Șase luni de armistițiu, nu neapărat de guvernare stabilă

Perioada de șase luni spune poate cel mai mult despre construcția care se pregătește. Nu arată ca o coaliție pentru restul mandatului, ci mai degrabă ca un armistițiu: se instalează Guvernul, se face rectificarea, se trece bugetul pentru 2027 și se amână războiul politic până în primăvară.

Problema este ce se întâmplă când armistițiul expiră. Șase luni de pace negociată nu șterg divergențele dintre partide.

Atacurile, interesele electorale și, mai ales, viziunile diferite asupra direcției în care trebuie să meargă România vor rămâne acolo, iar dacă, odată expirat armistițiul, revin moțiunile de cenzură și calculele de partid, actuala criză nu va fi fost rezolvată, va fi fost doar amânată.

Anticipatele au topit „liniile roșii”

Peste toate aceste calcule stă amenințarea dizolvării Parlamentului. Potrivit informațiilor apărute pe surse, Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor politici că, dacă până joi, 15 octombrie, nu se conturează o majoritate pentru Luca Niculescu, ar putea merge spre dizolvarea Legislativului.

Președinția nu a confirmat oficial existența unui asemenea ultimatum. Chiar și neconfirmată, amenințarea produce efecte. PSD a început pregătiri organizatorice pentru eventuale anticipate, iar Grindeanu a descris destul de limpede ce înseamnă perspectiva pentru actualii parlamentari.

„Să fii parlamentar, de orice formă, și om politic, bănuiesc că nu-i foarte comod să afli la jumătatea mandatului că te înhami iară la o poveste, iară la o campanie, iară la o cheltuială și ai și nesiguranța că poate nu mai ești la premianți, poate se trage linia deasupra ta și poate mandatul tău parlamentar se va termina mai repede decât ți-ai făcut planurile”, a spus liderul PSD.

De fapt, nici nu este nevoie ca toate partidele să creadă că Nicușor Dan va dizolva Parlamentul. Este suficient ca destui parlamentari să nu vrea să afle dacă o va face.

Niculescu poate găsi voturile. Mai greu va fi să găsească o majoritate

Aritmetica începe să se lege, dar politica rămâne încâlcită. Luca Niculescu poate obține voturile pentru învestire fără să obțină și o coaliție în sensul clasic al cuvântului. Altfel spus, s-ar putea să fie mai ușor să găsească o majoritate care să-l voteze decât una care să-și asume că guvernează.

Pentru PSD, decizia de miercuri are și un risc suplimentar. Dacă intră într-un Guvern hibrid, alături de tehnocrați, condus de un premier ales de Nicușor Dan, social-democrații intră și în perioada cu cel mai mare potențial de uzură: rectificare, bugetul pentru 2027, deficit, cheltuieli și presiuni sociale.

În schimb, PNL poate susține Cabinetul din Parlament și își păstrează avantajul de a se declara în opoziție. Aici cele șase luni vehiculate pot deveni o capcană. După expirarea armistițiului, nimic nu garantează că Guvernul Niculescu va continua. O moțiune de cenzură poate reașeza din nou taberele, iar cei care astăzi oferă sprijin din exterior vor avea libertatea să se delimiteze. PSD riscă însă să suporte costurile unei guvernări pe care nu o va putea controla integral.