Franța riscă să rateze ținta de deficit pentru 2026, avertizează ministrul de Finanțe

Franţa riscă să nu-şi îndeplinească anul acesta obiectivul privind reducerea deficitului deoarece perspectivele de creştere se deteriorează şi ar putea fi necesare noi măsuri de economisire, a avertizat marţi ministrul de Finanţe, Roland Lescure, transmite Reuters, conform Agerpres.

Într-o actualizare la jumătatea anului a situaţiei finanţelor publice pentru parlamentari, Lescure a spus că a înrăutăţit previziunile de creştere ale Guvernului la 0,7%, de la 0,9%, după un start slab al anului şi impactul războiului din Iran.

O creştere mai lentă afectează veniturile fiscale ale Franţei, în timp ce Executivul trebuie să oferte ajutor direcţionat pentru sectoarele afectate de costurile mai ridicate cu energia, în urma conflictului.

„Cu siguranţă, ţinta noastră de deficit public de 5% din PIB este acum dificil de realizat. Vom face tot ce putem pentru a ajunge cât mai aproape posibil de acest nivel”, le-a spus jurnaliştilor Lescure după întâlnirea cu parlamentarii.

Ministrul Bugetului, David Amiel, a declarat că noi măsuri de reducere a cheltuielilor de trei miliarde de euro, vor fi necesare pentru a compensa cheltuielile neplanificate, pe lângă măsurile de urgenţă de şase miliarde de euro implementate deja.

De asemenea, cheltuielile guvernelor locale reprezintă un risc pentru ţinta de deficit, ministrul de Finanţe identificând depăşiri de cheltuieli potenţiale de două miliarde de euro. Al doilea semestru al anului va fi crucial, a avertizat Lescure.

Presiunile asupra finanţelor publice complică sarcina Guvernului de a publica proiectul de buget pe 2027, pe fondul sporirii temerilor că povara datoriei Franţei, de 3.500 miliarde de euro, ar putea continua să crească.

Şi Oficiul public de audit avertiza luna trecută că Franţa este sufocată de greutatea poverii datoriei sale publice, care creşte rapid, lăsând ţara expusă percepţiei pieţelor.

Instituţia a apreciat că perspectivele fiscale din acest an sunt fragile, Guvernul având ca obiectiv doar o reducere limitată a deficitului, la 5% din PIB, „o ţintă care nu este nici pe departe garantată, pe fondul creşterii economice mai lente, a sporirii riscurilor geopolitice şi a inflaţiei”.

Majorarea semnificativă a datorii ar urma să continue, anul acesta urmând să crească cu peste 160 miliarde de euro, depăşind 3.600 miliarde de euro, sau aproximativ 118,5% din PIB.

În acelaşi timp, costurile de împrumut vor accelera deteriorarea. Plăţile dobânzilor ar urma să urce la aproximativ 77,4 miliarde de euro în 2026, depăşind eforturile de a ţine sub control alte cheltuieli.

„Sufocarea sub povara datoriilor nu este un risc, ci o realitate a finanţelor noastre publice”, a avertizat auditorul Carine Camby, atrăgând atenţia că datoria excesivă deja limitează alegerile politice şi financiare ale Franţei.

Oficiul public de audit a apreciat că până acum planurile fiscale sunt dependente de majorarea taxelor, în timp ce reducerea cheltuielilor rămâne nesigură şi limitată. Măsurile de economisire propuse, în special pe segmentul cheltuielilor sociale şi de stat, nu sunt complet documente, sporind dubiile privind eficienţa lor.

Instituţia susţine că Executivul trebuie să implementeze în următorii ani o strategie credibilă pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB până în 2029, ca un prim pas, şi să genereze pe termen lung excedente primare susţinute.

„Altfel, rămânem la mila pieţelor, depindem de încrederea lor în privinţa capacităţii noastre de a ne îndeplini angajamentele. De fapt, nu mai avem de ales”, a declarat Camby.

Datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (Insee) arată că Franţa şi-a redus anul trecut deficitul bugetar mai mult decât se estima. A doua economie a zonei euro a înregistrat un deficit bugetar de 5,1% din PIB în 2025, în scădere de la un nivel de 5,8% din PIB în 2024, şi peste previziunile Guvernului, care se aştepta la 5,4% din PIB.

Executivul are ca obiectiv în acest an reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB, urmând ca până în 2029 să atingă plafonul stabilit de UE, de 3% din PIB.

Datele Insee arată că datoria publică a Franţei ca procent din PIB s-a situat anul trecut la 115,6%, comparativ cu 112,6% în 2024, în timp ce previziunea Guvernului era de 115,9%.