Guvernul francez a anunţat luni înfiinţarea unor noi arii marine protejate, împreună cu un plan de acţiune împotriva deşeurilor de plastic de pe mare, la o conferinţă organizată la Paris, la un an după Conferinţa ONU privind Oceanele de la Nisa, transmite AFP.
Aceste anunţuri vin în contextul în care ONU îşi exprimă îngrijorarea cu privire la starea oceanelor într-un raport ştiinţific care a mobilizat sute de oameni de ştiinţă de-a lungul mai multor ani, solicitând statelor să ia măsuri urgente în faţa încălzirii accelerate, a poluării şi a punerii în pericol a vieţii marine.
Aceste trei zone de „protecţie strictă”, anunţate de ministrul francez pentru Tranziţia Ecologică, Monique Barbut, sunt situate în Golful Audierne (pe coasta de vest), în Guadelupa (Antilele Franceze) şi în teritoriile australe şi antarctice franceze.
Aceasta aduce la 14,68% proporţia apelor maritime franceze aflate sub protecţie strictă, o desemnare care interzice sau limitează strict activităţi precum pescuitul, extracţia şi turismul.
„Ne apropiem astfel mult de obiectivul pe care ni l-am stabilit la UNOC (Conferinţa Naţiunilor Unite privind Oceanele din iunie 2025) de a atinge 14,8% până la sfârşitul acestui an”, a declarat ministrul, însoţit de ministrul delegat pentru Mare şi Pescuit, Catherine Chabaud.
Monique Barbut a vorbit luni, la Jardin des Plantes din Paris, la deschiderea „Forumului Neptun”, care îşi propune să fie un „Davos al explorării oceanice” şi care a reunit experţi ştiinţifici, diplomaţi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi lideri instituţionali, printre alţii.
Această reuniune are loc la un an după Conferinţa Naţiunilor Unite privind Oceanele de la Nisa, care s-a încheiat cu ratificarea de către 50 de ţări a Tratatului privind Marea Liberă, un acord internaţional conceput pentru a proteja mai bine apele internaţionale, reprezentând jumătate din planetă.
„Astăzi, avem peste 90 de ţări semnatare”, a declarat luni, la forum, ambasadorul francez pentru oceane şi pescuit, Olivier Poivre d’Arvor, recunoscând că „unele ţări nu vor ratifica”, cum ar fi Statele Unite, „prima zonă economică exclusivă”.
„Scopul nostru (…) este să ne asigurăm că, pe 11 ianuarie 2027, la New York, la Naţiunile Unite, în timpul primei COP a Oceanului, COP a Mării Libere, vom avea peste 120 de ţări la masă”, a adăugat el.
Miniştrii Monique Barbut şi Catherine Chabaud au prezentat, de asemenea, luni, planul de acţiune interministerial 2026-2030 pentru combaterea deşeurilor de plastic.
„În fiecare an, aproape 12 milioane de tone de plastic ajung în oceanele noastre. Combaterea deşeurilor de plastic pe mare a fost, prin urmare, una dintre priorităţile UNOC-3 şi reprezintă o problemă majoră pentru sănătatea ecosistemelor marine, de la zonele interioare până la zonele de coastă”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Tranziţia Ecologică.
Comisarul european pentru Oceane, Costas Kadis, care a fost şi el prezent, a subliniat în faţa jurnaliştilor necesitatea colaborării între state, subliniind că „nicio ţară nu poate asigura singură protecţia oceanelor noastre”.
În martie, preşedinţia Comisiei Europene a anunţat lansarea unei iniţiative europene de monitorizare şi observare a oceanelor, numită OceanEye, şi a cerut crearea unei alianţe internaţionale.
Între timp, de cealaltă parte a Atlanticului, administraţia Trump a început să demonteze o reţea de infrastructură ştiinţifică utilizată pentru a studia mediile costiere, ecosistemele marine şi curenţii puternici care influenţează clima globală, mai notează AFP.