Descoperirea scheletelor de cai în județul Covasna
O descoperire remarcabilă a avut loc în România, în județul Covasna, unde au fost găsite schelete de cai într-un mormânt. Această practică este deosebită, nefiind întâlnită anterior în vestul Carpaților sau în Câmpia Panonică. Pe lângă aceasta, calii dispuneau de psalii din corn de cerb, un tip de unealtă utilizată pentru controlul acestora, dispuse într-o poziție care sugerează că erau funcționale.
Vestigii arheologice valoroase
Specialiștii de la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe au realizat o datăre a vestigiilor rezultate din săpăturile efectuate în zona Arenei Sepsi. Printre aceste vestigii se numără scheletele mai multor cai. Conform expertizei, majoritatea rămășițelor provine din perioada de sfârșit a epocii bronzului, mai precis între 1200-800 î. Hr.
În perioada 2019-2020, la marginea nordică a orașului Sfântu Gheorghe, au fost efectuate excavări arheologice semnificative la situl de la Arcuș-Hosszu. Acolo, arheologii au descoperit scheletele a opt cai, ale căror depuneri au fost interpretate ca fiind de natură ritualică. Acestea au fost echipate cu harnașamente caracteristice secolelor XVI-XIX î. Hr., iar cele mai multe vestigii, peste 90%, se încadrează în așa-numita cultură Gava, care datează între 1200 și 800 î. Hr.
Aspectele unice ale descoperirii
Puskas Jozsef, arheologul responsabil de aceste săpături, a subliniat că descoperirile au inclus și piese interesante de harnașament, în special psalii de zăbale. La începutul campaniei de săpături din 2019, echipa de cercetători nu era conștientă de importanța vestigiilor pe care urmau să le descopere.
După decopertarea terenului cu excavatorul, s-au observat fragmente mari de oase. Pe măsură ce săpăturile au continuat, s-a aflat că se trata de o înmormântare dublă de cabaline. Acest tip de înmormântare nu fusese documentat anterior în zona vestică a Carpaților sau în Câmpia Panonică, fiind considerată o descoperire extraordinară. Surpriza a continuat, deoarece la gura cailor au fost găsite psalii din corn de cerb, a căror poziție sugerează utilizarea lor la momentul înmormântării.
Detalii despre mormintele descoperite
În urma campaniei de săpături din 2020, arheologii au descoperit încă trei morminte de cai, fiecare cuprinzând câte două sau patru psalii. O piesă a atras atenția în mod special prin forma sa atipică pentru această regiune a Europei, având un design discoidal, dotat cu un vârf, similar cu artefacte întâlnite frecvent în zona Uralilor, în cultura Alakul.
Aceste descoperiri ieșite din comun oferă indicii importante despre migrația și obiceiurile populare din vremea respectivă. Analiza acestor complexe funerare sugerează că înmormântările de acest tip nu erau fenomen izolat. Asemenea practici ritualice au fost identificate din Kazahstan până la Carpați și Pelopones, între 2100/2000 și 1400/1300 î. Hr. De asemenea, analizele pe baza datărilor radiocarbon sugerează că perioada în care aceste înmormântări au fost realizate se întinde pe o durată semnificativă.
Context istoric și descoperiri arheologice
Din perioada cuprinsă între 1750 și 1500 î.Hr., au fost identificate complexe arheologice relevante pentru înțelegerea istoriei culturale a regiunii. Astfel de analogii pot fi observate în stepele eurasiatice, acoperind o vastă ecoregiune, ce include zonele cu iarbă de la est de Munții Urali, precumCâmpia Siberiei de Vest, și la vest de aceștia, din Câmpia Europei de Est. În mormintele aristocratice au fost descoperite nu doar cai, ci și fragmente de care, probabil utilizate pentru lupte, ceea ce sugerează că întreținerea și dresarea animalelor erau privilegii exclusive pentru elitele societății, adică persoane cu suficiente resurse pentru aceste activități distinse, explică Puskas Jozsef.
Proprietatea cailor descoperiți
Conform lui Puskas, absența fragmentelor de care la Sfântu Gheorghe indică faptul că acești cai ar fi putut aparține unor persoane cu un statut social ridicat. Totuși, rămâne întrebarea dacă aceștia erau localnici sau proveneau din alte regiuni. În prezent, nu există date concludente care să clarifice acest aspect. Totuși, elementele de origine străină sugerează posibilitatea ca un grup mic de indivizi, posibil din nordul Mării Negre, să fi înmormântat caii pe malul râului Olt. Nu este clar dacă și acești oameni și-au găsit sfârșitul aici. Mormintele umane descoperite în apropierea celor ale cailor par a fi de o dată mai recentă, iar obiectele funerare posedă caracteristici din mediul răsăritean. Decesele acestor animale ar putea să rezulte din conflicte cu grupuri locale, oarecum victorioase, dar care ulterior nu vor rezista valului migrațiilor venind din est în următoarele secole, consideră el.
Importanța materialului descoperit
Specialiştii afirmă că suprafaţa de aproape 10 hectare excavată a generat un bogat material arheologic, cu o semnificaţie locală incomparabilă până în prezent, precum și recunoaștere națională și internațională. Descoperirile arheologice se află acum în custodia Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe. În luna august, o echipă internațională de cercetare, formată din studenți din Germania și coordonată de Martin Riesenberg, cercetător la Freie Universität din Berlin, a investigat oasele descoperite.
Săpăturile au fost finanțate de Fundația Sapientia, proprietara terenului, iar activitatea a fost executată de compania Total Business Land. Această colaborare evidențiază importanța cercetărilor arheologice și a descoperirilor de amploare care contribuie la o mai bună înțelegere a istoriei și culturii regiunii.
