Fost judecător CCR avertizează: Bolojan și miniștrii interimari ar putea ajunge puși sub acuzare. „Este uzurpare de funcție clară”

România este condusă de un Guvern demis despre care fostul judecător al Curții Constituționale Petre Lăzăroiu susține că a depășit limitele constituționale ale administrării treburilor curente. Acesta avertizează că promovarea unor decizii majore, inclusiv a unei noi legi a salarizării, ar putea atrage nu doar anularea actelor, ci și răspunderea penală a premierului Ilie Bolojan și a miniștrilor interimari.

Într-un interviu la Antena 3 CNN, Petre Lăzăroiu a vorbit despre posibile infracțiuni de uzurpare a funcției și abuz în serviciu, susținând că actuala criză politică ar putea ajunge să fie încheiată prin punerea sub acuzare a unor membri ai Executivului.

Spor permanent sau compensație condiționată

Discuția a pornit de la mecanismul salarizării și de la diferența juridică dintre un spor permanent, integrat în salariu, și o compensație acordată numai în anumite condiții.

Potrivit fostului judecător constituțional, compensația poate fi acordată sau retrasă în funcție de circumstanțe, tocmai pentru că nu are caracterul permanent al unui spor salarial.

„Una este sporul care intră în salariu, cu caracter de permanență. Asta este o compensație care depinde de factori, prin urmare se poate. Deci cei care au gândit-o, au gândit-o”, a explicat Petre Lăzăroiu.

Acesta susține însă că problema fundamentală nu este doar conținutul viitoarei reglementări, ci dreptul actualului Guvern de a o promova.

Guvernul demis nu poate iniția o lege a salarizării

Constituția stabilește că un Guvern demis îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Executiv. Legea privind organizarea și funcționarea Guvernului prevede, în plus, că în această perioadă Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, cu unele excepții strict delimitate, precum bugetul de stat, ratificarea unor tratate sau legea responsabilității fiscal-bugetare.

În aceste condiții, promovarea formală în Parlament a unei legi generale a salarizării de către Guvernul demis ar ridica o problemă serioasă de competență. Simpla redactare sau punere în dezbatere publică a unui proiect nu este însă identică, juridic, inițierii sale legislative.

Petre Lăzăroiu merge mai departe și susține că încălcarea limitelor constituționale nu ar produce numai consecințe administrative sau constituționale.

„Penaliștii spun foarte clar: luăm faptele și vedem unde ne încadrăm. Și sunt avocați care spun foarte clar: domnule, asta e o uzurpare de funcție. Eu spun că este și un abuz în serviciu. Faptul că totuși are competența să gestioneze treburile până când vine noul guvern… Da, e uzurpare de funcție clară, nu mai discutăm”, a declarat fostul judecător.

Lăzăroiu cere intervenția Ministerului Public

În opinia sa, cineva trebuie să sesizeze organele de urmărire penală, iar Ministerul Public ar trebui să analizeze dacă deciziile adoptate după depășirea limitelor constituționale întrunesc elementele unor infracțiuni.

„Cineva trebuie să lucreze, și acest cineva este Ministerul Public. Ministerul Public trebuie să ia tancul, cu armele, ca să spun așa, și să facă ceva, pentru că așa ceva nu se poate”, a afirmat Petre Lăzăroiu.

Întrebat cine ar putea declanșa o asemenea procedură, fostul judecător a răspuns că „orice procuror care are sânge” ar putea acționa, iar posibilitatea ca premierul Bolojan și unii miniștri să ajungă arestați ar fi, în opinia sa, una reală.

Premierul și miniștrii interimari, indicați drept posibili responsabili

Petre Lăzăroiu a nominalizat două categorii de persoane care, în interpretarea sa, ar putea răspunde: premierul și miniștrii care exercită interimar conducerea unor ministere.

Fostul judecător face însă diferența între membrii Guvernului care ocupau funcțiile la momentul adoptării moțiunii de cenzură și miniștrii desemnați interimar anterior, după plecarea reprezentanților PSD din Executiv.

În cazul primilor, mandatul limitat continuă până la depunerea jurământului de către noul Guvern. În cazul miniștrilor care au preluat suplimentar, cu titlu interimar, portofolii devenite vacante înainte de moțiune, Lăzăroiu consideră că rămâne aplicabil termenul constituțional maxim de 45 de zile.

„Perioada de interimat nu poate depăși 45 de zile. Constituția e clară, este un text expres”, a declarat acesta.

Întrebat dacă actuala criză s-ar putea încheia prin punerea sub acuzare a premierului și a unor miniștri, Petre Lăzăroiu a răspuns afirmativ.