Florin Cîțu se extrage din scandalul vaccinurilor Pfizer: "Decizia pentru achiziția de medicamente este și a fost întotdeauna la Ministerul Sănătății"

Fostul premier Florin Câțu intervine în scandalul achiziției de vaccinuri și despăgubirilor de sute de milșioane de euro ce trebuie date Pfizer, aruncând vina totală asupra Ministerului Sănătății și a conducerii instituției din perioada COVID.

Fostul premier Florin Cîțu aruncă vina pe Ministerul Sănătății

„O clarificare.

În spațiul public circulă de mai mult timp informații eronate referitoare la decizia finală privind achiziția de vaccinuri.

Decizia pentru achiziția de medicamente este și a fost întotdeauna la Ministerul Sănătății. Procedura nu s-a schimbat niciodată.

Contractele au fost trimise doar la Ministerul Sănătății. Niciodată la premier sau la cabinetul premierului”, spune Florin Cîțu.

Subiectul contractului cu Pfizer a revenit în atenția publică după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că statul român va contesta decizia prin care au fost blocate conturile ROMATSA, în cadrul litigiului privind achiziția de vaccinuri anti-COVID-19.

Cum se aduceau vaccinurile

Reacția vine după ce G4Media spune că a obținut de la Secretariatul General al Guvernului mai multe documente care aduc puțină lumină în cețoasa afacere a achiziției de vaccinuri ant-COVID.

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare.

Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro.

În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat.

Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici.

De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății.

Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Documentele de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție.

România a fost condamnată la plata despăgubirilor către Pfizer. Conturile ROMATSA, blocate

Autoritățile române încearcă, în prezent, să limiteze impactul financiar al litigiului, mai ales după blocarea conturilor ROMATSA, în timp ce dezbaterea privind modul în care a fost gestionat contractul continuă în spațiul public.

Blocarea conturilor ROMATSA nu a fost instituită pentru că societatea ar fi parte în litigiul cu Pfizer, ci pentru că Pfizer a obţinut, într-o instanţă în Belgia, o măsură asupra acestor sume care urmau să ajungă în România, a explicat joi ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare,

Luna trecută, Nazare preciza că România încearcă să reducă impactul asupra bugetului de stat al obligaţiei de plată de aproximativ 680 de milioane de euro către Pfizer, după pierderea unui proces privind achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, şi caută o soluţie mai bună decât plata integrală imediată.

Un tribunal din Bruxelles a condamnat, în prima instanţă, Polonia şi România să plătească un sold restant pentru vaccinurile COVID-19 comandate de la grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro, şi, respectiv, 600 de milioane de euro.

Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două ţări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziţie, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia şi România au refuzat să le îndeplinească integral.