Europa și epidemia de febră aftoasă
Europa se confruntă cu cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului, solicitând măsuri urgente pentru diagnosticare și prevenire timpurie. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a subliniat necesitatea acestor măsuri printr-un comunicat, conform agenției EFE.
Focarele recente de febră aftoasă din Europa și apariția unei tulpini exotice în Orientul Mijlociu evidențiază importanța detectării timpurii. FAO a făcut referire la această maladie virală extrem de contagioasă, care se răspândește rapid, inclusiv prin vânt pe distanțe considerabile, afectând, în principal, bovinele, porcinele, oile și caprele, fără a reprezenta un pericol pentru oameni.
Prezența neobișnuită a virusului
Prezența febrei aftoase în Europa este considerată neobișnuită, ultima epidemie fiind raportată în 2001. Ungaria, care acum este principal afectată, nu a înregistrat cazuri de febră aftoasă în ultimele cinci decenii.
În ianuarie, Germania a detectat un focar care a fost gestionat eficient. Totuși, în februarie virusul a apărut în Ungaria, extinzându-se la mai multe ferme din nord-vestul țării și contaminând și Slovacia. În ambele țări, autoritățile au fost nevoite să sacrifice mii de bovine pentru a controla epidemia.
Impactul asupra comerțului internațional
Epidemia are, de asemenea, repercusiuni asupra comerțului internațional. Regatul Unit a interzis deja importul de carne și produse lactate din țările europene afectate de virus, precum și din țările vecine.
FAO a subliniat că măsurile de biosecuritate necesită îmbunătățiri pentru a limita efectele virusului. O detectare recentă a serotipului SAT1 al febrei aftoase în Irak și Bahrain a provocat îngrijorări suplimentare în Orientul Mijlociu, întrucât acest serotip este considerat exotic în aceste regiuni.
Amenințarea sănătății animalelor
Deși febra aftoasă nu reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică, aceasta afectează sănătatea animalelor, securitatea alimentară și productivitatea sectorului zootehnic, având potențialul de a reduce producția de carne și lapte.
Animalele infectate manifestă dificultăți în deplasare, febră, vezicule pe bot și picioare. Deși moartea animalelor adulte este rară, tineretul poate deceda brusc din cauza insuficienței cardiace. Virusul are capacitatea de a contamina rapid un număr mare de animale, inclusiv în regiuni care de obicei nu sunt afectate sau unde vaccinarea nu este practicată frecvent.
Distribuția și riscurile asociate
Febra aftoasă este endemică în Orientul Mijlociu, dar focarele recente cauzate de serotipuri exotice au afectat deja Bahrain, Irak și Kuweit. Există riscuri de răspândire în alte țări din regiune și în Eurasia de Vest, unde FAO a identificat o creștere a riscurilor de prezență a virusului.
FAO recomandă ca țările afectate sau cele cu risc ridicat să adopte măsuri de creștere a conștientizării, în special în rândul fermierilor și comunităților locale.
Măsuri de biosecuritate
Organizația solicită, de asemenea, implementarea unor mecanisme stricte de biosecuritate, care includ separarea animalelor bolnave de cele sănătoase, evitarea introducerii animalelor cu origine necunoscută și prevenirea amestecării animalelor în timpul transportului.
Curățarea temeinică a piețelor, vehiculelor și centrelor de transport este esențială. FAO menționează că vaccinarea rămâne un instrument eficient pentru controlul bolii.
