Conferința „Choose Europe for Science” la Paris
Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen își propun să atragă cercetători străini, în special cei afectați de politicile administrației Trump din SUA, prin organizarea conferinței „Choose Europe for Science”, ce va avea loc luni la Paris, conform AFP.
În cadrul evenimentului, președinta Comisiei Europene a declarat că Uniunea Europeană va lansa un „nou pachet de 500 de milioane de euro” pentru perioada 2025-2027, cu scopul de a transforma Europa într-un magnet pentru cercetători.
„Astăzi, rolul științei este pus sub semnul întrebării. Investițiile în cercetarea de bază, liberă și deschisă sunt contestate. Este o eroare de calcul… Știința reprezintă cheia viitorului nostru aici, în Europa”, a subliniat von der Leyen.
Evenimentul, ce reunește reprezentanți ai universităților europene, comisari europeni și miniștri ai cercetării, se desfășoară în clădirea istorică a campusului universitar Sorbona din Paris. Anunțul evenimentului a fost făcut de președintele francez în luna aprilie, în aceeași perioadă cu lansarea platformei „Choose France for Science” și anunțarea unor inițiative similare de către CNRS, principalul organism de cercetare din Franța.
Scopul evenimentului
Principala țintă a acestor inițiative este de a demonstra că „într-un context în care libertățile academice se confruntă cu diverse amenințări, Europa este un continent atractiv”, conform declarațiilor oferite de Elysee.
„Trebuie să înțelegem cu luciditate consecințele acestor provocări și să creăm condițiile necesare pentru o politică ambițioasă de primire și cercetare”, a menționat Elisabeth Borne, ministrul educației din Franța, în deschiderea conferinței.
Investițiile Uniunii Europene în cercetare
Uniunea Europeană deja găzduiește „25% din cercetătorii la nivel mondial”, iar „fiecare euro investit acum prin programul Orizont Europa va aduce un câștig de 11 euro pentru PIB până în 2045”, a declarat comisarul european pentru cercetare, Ekaterina Zaharieva.
Într-un context în care salariile și bugetele destinate cercetătorilor din Franța și din Europa sunt considerabil mai mici decât în Statele Unite, von der Leyen a menționat diverse măsuri menite să remedieze aceste deficiențe, inclusiv o „super-subvenție pe următorii șapte ani” și dublarea „suplimentului” destinat burselor de cercetare până în 2027.
„Pe termen mediu și lung, impulsionăm o investiție de 3% din PIB în cercetare și dezvoltare până în 2030”, a adăugat președinta CE.
De asemenea, ea a exprimat intenția de a „înscrie în lege libertatea de cercetare științifică printr-un nou act legislativ dedicat Spațiului European al Cercetării”.
Este planificată și facilitarea sosirii cercetătorilor prin sprijinul institutiilor publice și private în procesul de recrutare, precum și accelerarea simplificării procedurilor de intrare în Uniunea Europeană pentru cercetătorii de înaltă calificare.
Contextul crizei academice din SUA
După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, cercetătorii și universitățile din SUA au fost sub presiune din partea administrației acestuia, temându-se pentru viitorul lor. Libertățile academice și finanțările au fost reduse considerabil, iar amenințările la adresa acestor libertăți oferă Europai o oportunitate de a „apăra interesele sale strategice și de a promova o viziune universalistă”, conform unui consilier al președintelui Macron.
În același timp, retragerea americanilor din multiple parteneriate ar putea influența securitatea europeană, în special în domeniul sănătății și în programele majore de cooperare în domeniul climei.
Platforma „Choose France for Science” sugerează că statul ar putea acoperi până la 50% din costurile anumitor proiecte de cercetare, deși un anunț formal în această direcție este așteptat. Această inițiativă a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor din învățământul superior și cercetare din Franța, care o consideră „șocantă” și acuză „subfinanțarea cronică” a sectorului, precum și atacuri repetate asupra libertății academice.
