Economiștii pun pe masă scenariul în care România ar putea începe să-și vândă aurul. Adrian Negrescu: 'Dacă ajungem la junk, probabil vom apela la o parte din rezervă'

Cea mai mare parte a rezervei de aur a României este păstrată la Londra, iar explicația oficială a BNR este legată de lichiditate și de posibilitatea mobilizării rapide a metalului prețios. Economistul Adrian Negrescu atrage însă atenția asupra unui scenariu mult mai dur: dacă România ar fi retrogradată la categoria „junk” și accesul la finanțare s-ar complica, statul ar putea ajunge să aibă nevoie urgentă de bani și chiar să vândă o parte din aur.

România deține 103,6 tone de aur. Aproximativ 41% din rezervă este depozitată în țară, în timp ce 59% se află în custodia Băncii Angliei, la Londra.

Într-o intervenție pentru Antena 3 CNN, economistul Adrian Negrescu a explicat că păstrarea aurului în Marea Britanie poate fi justificată atât prin argumente de securitate, cât și prin accesul rapid la una dintre cele mai importante piețe internaționale ale aurului.

„Înseamnă că, la un moment dat, BNR estimează că vom avea nevoie să vindem aur”

Adrian Negrescu ridică însă o întrebare legată chiar de argumentul lichidității invocat de Banca Națională.

„Noi, dacă ne punem problema să îl vindem cât mai repede și în condiții cât mai bune, înseamnă că, la un moment dat, Banca Națională a României estimează că vom avea nevoie să vindem aur. Altfel nu se explică această decizie a autorităților”, a declarat economistul pentru Antena 3 CNN.

Acesta consideră că depozitarea unei părți importante a rezervei în afara României oferă și o protecție în cazul unui risc geopolitic major.

„Da, e bine să fie la Londra, unde nu există niciun fel de risc geostrategic. Să ne gândim că dacă toată rezerva asta ar fi fost la București și ne-ar fi atacat Rusia, ce s-ar fi întâmplat? Câteodată e bine să ai astfel de plasamente în țări mult mai sigure decât România. Până la urmă, îți asigură o credibilitate inclusiv în ochii investitorilor”, a explicat Adrian Negrescu.

Scenariul „junk”: România ar putea avea nevoie urgentă de bani

Economistul vorbește și despre unul dintre cele mai sensibile scenarii pentru economia României: retrogradarea ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor.

Într-o asemenea situație, accesul statului la finanțare s-ar putea complica, iar costurile de împrumut ar putea deveni o problemă majoră.

„E posibil ca, la un moment dat, de exemplu, dacă am fi retrogradați la categoria nerecomandată investitorilor, la categoria junk, să avem nevoie urgentă de bani. Dacă fondurile de investiții nu ne vor mai împrumuta, probabil vom apela la vânzarea unei părți din rezerva de aur. Putem ajunge în această situație”, avertizează Adrian Negrescu.

Tocmai într-un asemenea scenariu, spune economistul, aurul aflat deja la Londra ar putea fi valorificat mai rapid.

„Da, poate că e bine că avem posibilitatea să vindem mai bine acest aur pe care îl avem la Londra”, a adăugat acesta.

Aurul și cele peste 60 de miliarde de euro din rezerve susțin stabilitatea leului

Adrian Negrescu subliniază că rezerva de aur trebuie privită împreună cu rezervele valutare ale BNR, în contextul încrederii investitorilor și al stabilității monedei naționale.

„Dacă ne gândim cum văd investitorii moneda națională și asigurarea ei în aur din punctul de vedere al rezervelor, și aici stăm destul de bine. Avem 103 tone de aur și peste 60 de miliarde de euro în rezervele BNR, care ne asigură acest curs stabil”, a explicat economistul.

Rezerva internațională reprezintă una dintre principalele plase de siguranță ale economiei în perioade de volatilitate financiară sau de presiune asupra monedei naționale.

Adrian Negrescu întreabă de ce România nu cumpără mai mult aur

În același timp, economistul atrage atenția că România nu și-a majorat semnificativ rezerva de aur în ultimii ani, deși alte state au ales să își consolideze deținerile de metal prețios.

„Marea întrebare e de ce nu creștem rezervele de aur, cum fac alte țări din regiune, în contextul în care inflația face ca banii să-și piardă din valoare. Aurul este un plasament sigur, care îți dă un nivel de predictibilitate pentru viitor. Aici, domnul Mugur Isărescu trebuie să ne explice ce se întâmplă”, a afirmat Adrian Negrescu.

De ce BNR ține aurul la Banca Angliei

BNR a explicat pentru Antena3.ro că principalul avantaj al aurului depozitat la Londra este posibilitatea mobilizării sale rapide pe piața internațională.

Lingourile aflate în custodia Băncii Angliei respectă standardul internațional „Good Delivery” al London Bullion Market Association. Practic, aurul poate fi acceptat direct pe piața internațională, fără noi verificări de calitate și fără costurile generate de transportarea lingourilor din România.

„Deosebit de important este faptul că această mobilizare se face fără a mai implica alte costuri (transport) și resurse suplimentare pentru verificarea calității, deoarece Banca Angliei acceptă doar lingouri care sunt conforme cu standardul «Good Delivery» al London Bullion Market Association (LBMA)”, a explicat BNR, potrivit Antena3.ro.

Banca Centrală precizează și că aurul este păstrat într-un cont alocat, ceea ce permite identificarea fiecărui lingou după numărul unic al barei, producător, greutate și titlul de finețe.

În plus, în eventualitatea insolvenței sau falimentului custodelui, activele din contul alocat sunt separate de activele acestuia și nu intră în masa disponibilă pentru plata creditorilor.

Astfel, cele aproximativ 60 de tone de aur ale României păstrate la Londra nu reprezintă doar o rezervă fizică, ci un activ care, la nevoie, poate fi mobilizat rapid. Iar scenariul invocat de Adrian Negrescu readuce în discuție o întrebare sensibilă: în ce condiții ar putea România ajunge să aibă nevoie să transforme aurul în bani?