Problemele economiei românești
Economia românească se confruntă cu o scădere alarmantă a capacității de absorbție a forței de muncă și o creștere a numărului de persoane care au migrat în alte țări în căutarea unui loc de muncă, afirmă economistul și sociologul Ciprian Bădescu, cercetător laInstitutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV) al Academiei Române.
Creșterea remitențelor
Conform cercetătorului, din 2010 până în 2023, sumele trimise acasă de românii plecați la muncă în străinătate au crescut de 15,6 ori, de la 641 milioane de euro la aproximativ 10 miliarde de euro. Chiar dacă și sumele trimise din România de migranții străini care lucrează aici au crescut de la circa 88 milioane de euro în 2010 la 1,4 miliarde euro în 2023, diferența dintre remitențele de intrare și ieșire relevă o diminuare semnificativă a atractivității ocupaționale a economiei românești comparativ cu alte țări.
Analiza indicelui de atractivitate
„Pentru a evalua realitatea economiilor naționale, am elaborat un indice specific, construit în cadrul unei cercetări sub auspiciile ICCV – Academia Română, dedicată migranților români din Marea Britanie și din lume. Acest indice măsoară evoluția în timp (2010-2023) a diferenței dintre banii care intră în țară de la migranții români și cei care ies din țară de la migranții străini. Această analiză ne oferă o imagine a dinamicii remitențelor. De exemplu, în 2010, intrau 641 milioane de euro, iar în 2023 sumele au ajuns la circa 10 miliarde de euro. În același timp, remitențele de ieșire au crescut de la 88 milioane de euro în 2010 la peste 1,4 miliarde euro în 2023. Această creștere subliniază atracția economică a României pe plan regional și internațional. Diferența dintre acești indicatori este esențială, măsurând atractivitatea reală a forței de muncă în economiile naționale”, a afirmat Ciprian Bădescu pentru Agerpres.
Diferenta semnificativă în remitențe
Cercetătorul ICCV arată că, în 2010, diferența era de 553 milioane euro, iar în 2023 a ajuns la aproape 9 miliarde euro. Această situație evidențiază o diminuare alarmantă a atractivității ocupaționale a economiei românești în perspectiva forței de muncă interne și externe comparativ cu alte state.
Indicatorii economiei românești
Indicele de atractivitate a economiei este calculat printr-o medie ponderată a trei factori: accesibilitate, abundență de forță de muncă și calificarea populației. Acești parametri pot crește atractivitatea unei economii pentru investitorii privați. Cauzele diferențierii indicelui românesc față de alte economii europene sunt legate de decalajul în puterea de cumpărare, beneficii sociale, niveluri de impozitare, politicile de sprijin pentru antreprenoriat și predictibilitatea fiscală. între 2010 și 2023, România a căzut pe ultimul loc în materie de atractivitate economică în Europa Centrală și de Est.
Declinul atractivității economice
„Rata de creștere a acestui indice, care reflectă declinul puterii de atracție ocupațională a economiei românești, a fost de circa 1600%, ceea ce înseamnă o descreștere medie anuală de 123% a atractivității. Astfel, scăderea puterii economice se corelează cu o scădere a atractivității, în timp ce numărul migranților pentru muncă crește, ceea ce duce la un declin al populației și o îmbătrânire accelerată a acesteia”, a declarat Bădescu.
Consecințele migrației forțate
Creșterea numărului de români care aleg să muncească în străinătate evidențiază o tendință îngrijorătoare de migrație forțată din cauza condițiilor economice locale. Această migrație nu doar că afectează structura demografică a țării, dar generează și o serie de provocări pentru economia națională, inclusiv lipsa de forță de muncă în multe sectoare cheie.
Implicatiile pe termen lung
Efectele pe termen lung ale acestor tendințe pot include stagnarea economică, o încărcare suplimentară pe sistemele de asistență socială și dificultăți în atragerea de investiții externe. În acest context, este esențial ca politici eficiente să fie implementate pentru a îmbunătăți atractivitatea locurilor de muncă din România și pentru a crea un mediu favorabil întoarcerii migranților.
Necesitatea politicilor stimulative
Pe fondul acestor provocări, se impun reforme esențiale pentru a revitaliza economia românească. Este crucial ca autoritățile să adopte măsuri care să vizeze nu doar atragerea muncitorilor, ci și retenția acestora în țară. O abordare strategică, axată pe investiții în educație și formare profesională, precum și pe stabilirea unui climat economic favorabil, ar putea avea un impact pozitiv asupra revenirii migranților și a creșterii atractivității economice a României.
Declinul Demografic în România
România se confruntă cu o realitate alarmantă, evidențiată de cercetătorul Ciprian Bădescu. Fenomene precum depopularea și dispariția satelor devin tot mai evidente, un proces pe care Bădescu îl descrie drept „satele care mor”.
Problemele Sociale și Economice
Echipa de cercetare a Institutului de Sociologie al Academiei Române califică această situație drept o „aliniere de amenințări”, în cadrul lucrării intitulate „Doljul social – spațiul rural și mic urban”. Studiul discută despre declinul demografic, îmbătrânirea populației și migrația. Declinul populației se agravează din cauza mortalității ridicate, scăderii natalității și migrației, dar și a deteriorării stării de sănătate, în special în mediul rural.
Impactul Asupra Sănătății
Îmbătrânirea accelerată, în special în zonele rurale din Dolj, contribuie la o stare de sănătate precară a populației. Ca răspuns la această situație, Consiliul Județean Dolj a inițiat un program pentru înființarea centrelor comunitare integrate. Aceste centre sunt menite să faciliteze accesul localnicilor la servicii de sănătate și la alte resurse necesare, inclusiv servicii sociale și juridice.
Inițiative pentru Migranți
Ciprian Bădescu a fondat recent Global Development Center în Manchester pentru a sprijini studiile despre migranții sezonieri din această regiune. Acesta subliniază numărul mare de români din Manchester, care reprezintă a doua comunitate ca mărime, după cea poloneză. Aceasta ridică întrebări importante legate de integrarea migranților și de riscurile asociate cu pierderea identității culturale, în special pentru copiii acestora.
Provocările Asociaților de Migranți
Bădescu evidențiază că, în ciuda numărului mare de migranți români, există probleme nerezolvate de acasă. Inițiativele, cum ar fi cele din județul Dolj, care vizează crearea de centre comunitare integrate, sunt extrem de necesare. Aceste centre pot oferi suport copiilor cu părinți plecați în străinătate și persoanelor în vârstă singure, care se confruntă cu diferite probleme de sănătate.
Extinderea Programelor Comunitare
Iniciativa de creare a centrelor comunitare integrate a fost extinsă și în alte județe, având ca scop susținerea comunităților marginale, inclusiv a celor de romi. Problema comunităților marginale este acută în satele în declin, unele dintre ele aflându-se la limita dispariției.
Proiecte Ministeriale pentru Inclusiune Socială
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a deviat atenția asupra acestor centre, lansând în februarie 2025 un proiect masiv intitulat ”Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale”. Acesta reprezintă cel mai mare proiect de incluziune socială finanțat din fonduri europene.
Oportunități de Sprijin pentru Persoanele Vulnerabile
Proiectul vizează 2.000 de localități rurale și va oferi acces la servicii sociale, educație, sănătate și sprijin comunitar pentru aproximativ 450.000 de persoane vulnerabile, inclusiv copii, vârstnici și familii aflate în dificultate. Investițiile totale se ridică la 815 milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru servicii sociale integrate, cabinete medicale mobile și centre comunitare de asistență.
Asistență și Formare Profesională
Printre măsurile propuse se numără și asigurarea de mese calde pentru copiii din familii vulnerabile, sprijin pentru obținerea documentelor de identitate și repararea locuințelor. Mai mult, se va forma un număr de 10.000 de specialiști din domeniul social, educațional și medical, care își propun să îmbunătățească serviciile locale și să răspundă nevoilor comunității.
Concluzie
Sistemul de asistență socială și integrarea migranților, alături de măsurile urgentă pentru satul românesc, este esențial pentru a răspunde provocărilor actuale. Este necesară o coaliție a voinței sociale, a resurselor și a angajamentului pentru a promova o comunitate unită și sănătoasă în fața fenomenelor alarmante ale declinului demografic și al îmbătrânirii rapide.
