Economia Israelului prosperă în ciuda anilor de război, dar prețurile îi îngrijorează pe alegători

Tehnologia este motorul economiei, iar investițiile afluează. Însă prețurile alimentelor cresc, iar datoria crește, ceea ce face ca economia să fie o preocupare pentru mulți alegători.

După trei ani de război pe mai multe fronturi purtat de Israel în Orientul Mijlociu, nu ar fi o surpriză dacă alegerile din Knesset din această lună ar avea loc pe fundalul unei economii aflate în dificultate gravă.

În schimb, economia Israelului este – după multe indicatori – înfloritoare, relatează Al Jazeera.

Economia Israelului prosperă în ciuda anilor de război

După ce a încetinit brusc în perioada inițială de după atacurile conduse de Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul genocidal al Israelului asupra Gazei, Israelul și-a revenit și a devenit una dintre economiile avansate cu cea mai rapidă creștere din ultimii ani.

Produsul intern brut (PIB) a crescut cu 2,9% în 2025, față de o creștere de 1% în 2024 și de 3,2% în prima jumătate a acestui an, potrivit cifrelor guvernamentale.

Banca Israelului a prognozat o creștere de 4% pentru întregul an 2026 și o creștere de 5,5% în 2027 – proiecții care depășesc cu mult perspectivele pentru economii majore precum Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Canada și Japonia.

În ultimii trei ani, șechelul s-a apreciat față de dolarul american, atingând un maxim al ultimilor trei decenii în luna mai, iar piața bursieră israeliană a crescut vertiginos, indicele de referință TA-125 crescând cu peste 110%.

Între timp, șomajul se situează la 2,8%, în timp ce inflația este modestă, la 1,5%.

Pe acest fundal economic relativ optimist, campania electorală pentru alegerile din 27 octombrie a fost dominată de securitatea națională, premierul Benjamin Netanyahu, liderul partidului de dreapta Likud, și generalul în retragere Gadi Eisenkot, liderul partidului de centru Yashar, susținând fiecare că este cel mai calificat pentru a asigura siguranța israelienilor.

Reziliența economică remarcabilă a Israelului a fost determinată de un sector tehnologic înfloritor, în mare parte izolat de conflictele sale care se întind din Gaza, Liban, Siria, Irak, Iran și Yemen.

Deși se află pe picior de război din octombrie 2023, Israelul a atras niveluri record de investiții în tehnologie, motorul a aproximativ o cincime din activitatea economică, pe fondul implementării frenetice la nivel global a inteligenței artificiale (IA).

Investițiile străine directe totale au atins un record de 26,2 miliarde de dolari anul trecut, în creștere cu 78% față de 2024, conduse de achizițiile record ale giganților tehnologici americani Alphabet și Palo Alto Networks ale firmelor israeliene de securitate cibernetică Wiz și, respectiv, CyberArk.

Capitalul străin a continuat să aflue în țară în acest an, intrările atingând un record trimestrial de 14,1 miliarde de dolari în perioada ianuarie-martie, potrivit cifrelor guvernamentale.

Pe lângă prosperitatea generată de boom-ul global al inteligenței artificiale, scena tehnologică din Israel a beneficiat de legăturile sale strânse cu sectorul local de apărare, care a crescut numărul comenzilor de la sute de startup-uri care furnizează totul, de la sisteme radar la platforme de comunicații și tehnologie anti-drone.

Deși economia Israelului și-a revenit parțial datorită creșterii robuste a ocupării forței de muncă și a salariilor, rezistența sa este în primul rând o „poveste determinată de exporturi care reflectă o cerere puternică de tehnologie la nivel global, în special în domeniile în care Israelul – și firmele multinaționale care operează din Israel – sunt competitive la nivel global, cum ar fi securitatea cibernetică și inteligența artificială”, a declarat Keren Uziyel, analist senior pentru Orientul Mijlociu și Africa la Economist Intelligence Unit (EIU).

„Interesul pentru bunurile și serviciile tehnologice din Israel determină niveluri ridicate de investiții străine directe și de strângere de fonduri de capital de risc și stimulează piețele de capital, ceea ce, la rândul său, are efecte semnificative asupra averii și crește veniturile guvernamentale”, a declarat Uziyel pentru Al Jazeera.

Însă campaniile militare ale Israelului au avut un cost enorm pentru bugetul public.

În martie, Banca Israelului a estimat că, până în prezent, costurile războiului pentru Israel au ajuns la aproximativ 350 de miliarde de șekeli (114,6 miliarde de dolari) – o cifră care nu include războiul recent declanșat în Iran.

Cheltuielile militare sunt pe cale să crească substanțial în următorii ani, pe măsură ce liderii israelieni își dublează eforturile pentru „securitatea națională”.

Netanyahu, a cărui coaliție de dreapta a prezentat securitatea drept „fundamentul a tot”, a insistat asupra creșterii bugetului anual al apărării la 183 de miliarde de șekeli (60 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 9% din PIB.

Dacă va fi adoptat, bugetul ar crește cheltuielile militare de două și jumătate față de cele de dinainte de 7 octombrie.

Liderul opoziției care pleacă de la putere, Yair Lapid, a susținut un buget extins pentru apărare, dar a avut conflicte cu Netanyahu cu privire la modul de finanțare a acestuia.

Preocupări economice

Deși securitatea a dominat perioada premergătoare alegerilor, sondajele de opinie sugerează că israelienii consideră și economia o preocupare cheie.

Într-un sondaj de opinie publicat luna trecută de Institutul Israelian pentru Democrație, 38% dintre israelienii evrei și 46% dintre cetățenii palestinieni din Israel – care reprezintă aproximativ 20% din populație – au ales economia și costul vieții drept cea mai importantă sau a doua cea mai importantă problemă electorală.

Costul ridicat al vieții în Israel, în special, a fost mult timp o sursă de nemulțumire publică.

Israelul se clasează de ani de zile printre cele mai scumpe țări din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), o situație dinamică pe care economiștii o atribuie relațiilor comerciale limitate ale țării cu vecinii săi și reglementărilor complicate.

Deși rata generală a inflației din Israel a fost modestă, prețurile alimentelor au crescut într-un ritm mai rapid, cu 8% între începutul anului 2024 și mijlocul anului 2026, potrivit grupului de apărare a consumatorilor Lobby 99.

„Oamenii sunt îngrijorați de economie, dar nu atât de mult de situația macroeconomică, cât mai mult de perspectivele lor personale, în special de costul vieții”, a declarat pentru Al Jazeera Ayal Kimhi, vicepreședintele Institutului Shoresh pentru Cercetări Socioeconomice din Tel Aviv.

„Totuși, situația de securitate domină discursul public din motive evidente, așa că nu cred că economia va juca un rol major în vot”, a declarat Kimhi.

„Unele partide nici măcar nu se obosesc să prezinte o viziune sau o agendă”, a adăugat el.

„Celelalte partide nu au prea multe opinii diferite în ceea ce privește problemele economice.”

Deși cifrele economice principale ale Israelului sunt impresionante, acestea vin cu anumite avertismente.

Economiștii observă că, deși economia Israelului a crescut mult mai rapid decât a țărilor similare, PIB-ul a fost stimulat parțial de creșterea populației, de obicei ridicată, a țării, care a fost în medie de aproape 2% în ultimul deceniu.

Traiectoria creșterii economice a Israelului a fost, de asemenea, afectată în ciuda expansiunii, Banca Israelului estimând o pierdere cumulată a producției până la sfârșitul anului 2025 echivalentă cu 8,6% din PIB-ul anual.

Joseph Zeira, profesor de economie la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a declarat că performanța economică a țării „nu a fost deloc grozavă”, având în vedere că creșterea economică a fost constant în urma tendinței de dinainte de conflict de la sfârșitul anului 2023.

„Nivelul de trai real depinde de zonă”, a declarat Zeira pentru Al Jazeera, adăugând că israelienii se confruntă cu „prețuri mai mari sau, mai degrabă, salarii și venituri reale mai mici” și cu deteriorarea serviciilor publice.

„Singura îmbunătățire este o oarecare scădere a prețurilor locuințelor din cauza unui val vast de construcții din ultimii ani”, a spus el.

Datoria guvernamentală

Starea pe termen lung a finanțelor publice ale Israelului este o altă preocupare.

Deși raportul datorie-PIB al Israelului, de aproximativ 68%, este mult sub cel al unor țări similare precum SUA, Marea Britanie, Franța și Italia, decalajul dintre veniturile și cheltuielile guvernamentale a crescut rapid în ultimii trei ani.

În cel mai recent raport anual al său, Banca Israelului a declarat că este „esențial” ca guvernul să „restaureze procese bugetare ordonate” și să implementeze „măsuri credibile” pentru a reduce datoria publică.

Alte provocări pe termen lung includ creșterea participării la piața muncii în rândul bărbaților evrei ultraortodocși – al căror refuz de a efectua serviciul militar a devenit o problemă electorală majoră – și al femeilor arabe (dintre cetățenii palestinieni ai Israelului), ambele fiind angajate la rate mult mai mici decât populația generală.

„Costul campaniilor militare și al mobilizării a pus o presiune serioasă pe finanțele publice”, a declarat pentru Al Jazeera Omer Moav, profesor de economie la Universitatea din Warwick și la Universitatea Reichman.

„Deficitele și datoria națională au crescut semnificativ, ceea ce face ca traiectoriile actuale ale cheltuielilor să fie nesustenabile fără o consolidare fiscală”, a declarat Moav.

„Următorul guvern se confruntă cu o provocare uriașă.”

Indiferent cine va câștiga alegerile, spun economiștii, perspectivele economice ale Israelului vor depinde în mare măsură de escaladarea sau diminuarea conflictului din regiune.

„Ne așteptăm ca o creștere să atingă aproximativ 4% în 2026 și să depășească acest nivel în 2027”, a declarat Uziyel, analistul EIU.

„Cu toate acestea, există în continuare riscuri semnificative la adresa creșterii economice în cazul reluării conflictelor din Gaza, Iran sau din Liban.”

„Perspectivele depind în mare măsură de situația de securitate”, a declarat Kimhi de la Institutul Shoresh pentru Cercetări Socioeconomice.

„Dacă vom putea pune capăt războiului și vom reduce cheltuielile militare, viitorul ar putea fi luminos.”