Fotografii și clipuri distribuite intens pe rețelele sociale au alimentat în ultimele zile teorii potrivit cărora avertismentele privind scăderea debitului Dunării ar fi false. Administrația Națională „Apele Române” respinge aceste afirmații și explică de ce imaginile filmate în anumite zone ale fluviului nu reflectă situația reală.
Imagini virale folosite pentru a contesta datele oficiale
Mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale au susținut că Dunărea nu se află la un nivel scăzut, publicând imagini din Cazanele Dunării, de la Porțile de Fier, de pe Canalul Sulina sau chiar din lacuri de acumulare aflate pe alte râuri.
În unele postări se afirmă că autoritățile dezinformează populația, iar filmările sunt prezentate drept dovada că fluviul nu traversează o perioadă de ape mici.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste comparații sunt înșelătoare. Zona Cazanelor este influențată de lacul de acumulare de la Porțile de Fier, imaginile din Budapesta surprind doar un sector restrâns al Dunării, iar filmările din lacuri de acumulare de pe alte râuri nu pot fi folosite pentru a evalua debitul fluviului.
În plus, autoritățile arată că și în statele vecine efectele secetei sunt vizibile. În Bulgaria au fost raportate scăderi de până la un metru ale nivelului Dunării, iar în Serbia producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a fost redusă, existând inclusiv riscul opririi temporare a activității singurei rafinării din țară.
Apele Române: „Ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”
Întrebată la Digi24 despre imaginile devenite virale, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”, Ana-Maria Agiu, a explicat că multe dintre concluziile trase pe internet ignoră modul în care funcționează amenajarea hidroenergetică de la Porțile de Fier.
„Ce intră în Porțile de Fier iese din Porțile de Fier”, afirmă aceasta.
Potrivit reprezentantei instituției, hidrocentrala este exploatată în baza convenției dintre România și Serbia și funcționează după regimul natural al Dunării, fără a reține sau elibera suplimentar apă pentru a modifica debitul fluviului.
Ea a mai precizat că imaginile din zona lacului de acumulare sau de pe Canalul Sulina nu pot fi comparate cu situația din dreptul Cernavodă, deoarece este vorba despre sectoare cu caracteristici hidrologice diferite.
Intervențiile de la Cernavodă urmăresc stabilizarea nivelului apei
Ana-Maria Agiu a declarat că lucrările realizate în zona Cernavodă au început deja să producă efecte, obiectivul fiind limitarea scăderii nivelului Dunării în perioada critică următoare.
Potrivit acesteia, detonarea stâncii Pârjoaia și scufundarea barjelor urmăresc creșterea nivelului apei cu aproximativ 10-12 centimetri, suficient pentru menținerea condițiilor necesare funcționării Reactorului 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Reprezentanta Apelor Române a explicat că problemele actuale sunt generate de lipsa precipitațiilor din ultimele luni, iar ploile torențiale înregistrate recent nu au alimentat suficient afluenții Dunării.
De asemenea, instituția avertizează că următoarele două săptămâni rămân dificile din punct de vedere hidrologic, în contextul deficitului de precipitații la nivelul întregului bazin al Dunării.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .