DSP Bihor: Siguranţa pacientului este o responsabilitate comună

Siguranţa pacientului este o responsabilitate comună, care înseamnă o informare corectă, comunicare deschisă şi colaborare între pacienţi, aparţinători şi profesioniştii din domeniul sănătăţii, a declarat joi, pentru AGERPRES, medicul-şef al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bihor, dr. Nicolae Călin Sonea.

„Cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranţei Pacientului, Direcţia de Sănătate Publică Bihor subliniază importanţa prevenirii erorilor medicale, a reducerii riscurilor asociate îngrijirilor de sănătate şi a promovării unei culturi a siguranţei în toate unităţile sanitare. Transmitem tuturor pacienţilor, familiilor acestora şi profesioniştilor din sănătate un mesaj de solidaritate şi responsabilitate comună pentru o îngrijire medicală mai sigură”, a transmis reprezentantul DSP Bihor, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, siguranţa pacientului nu înseamnă doar „să nu greşească medicul”. Înseamnă un întreg sistem de măsuri de siguranţă: identificarea corectă a pacientului, comunicarea, consimţământul informat, medicamentele, intervenţiile, sterilizarea, prevenirea infecţiilor, transferul între secţii, monitorizarea şi raportarea incidentelor.

„Un pacient poate fi afectat nu doar de boala pentru care se află la spital, ci şi de o eroare de medicaţie, o infecţie asociată îngrijirilor medicale, o întârziere în diagnostic sau o comunicare greşită. De aceea, siguranţa pacientului este o responsabilitate comună”, a menţionat medicul.

Pacientul are dreptul să pună întrebări, să semnaleze orice problemă şi să-şi dea consimţământul informat pentru intervenţiile medicale.

Siguranţa pacientului începe cu administrarea corectă a medicamentelor – medicamentul potrivit, în doza şi la momentul potrivit -, evitarea confuziilor între medicamente cu denumiri asemănătoare şi verificarea alergiilor sau a posibilelor interacţiuni medicamentoase.

Un alt aspect esenţial este prevenirea infecţiilor, prin igiena mâinilor, sterilizarea instrumentarului şi respectarea regulilor de igienă în spitale şi cabinete medicale.

La fel de importantă este comunicarea corectă, de la identificarea pacientului şi transmiterea exactă a informaţiilor între membrii echipei medicale până la explicarea tratamentului şi a eventualelor riscuri.

Siguranţa înseamnă şi prevenirea accidentelor, prin reducerea riscului de cădere, mai ales în cazul pacienţilor vârstnici, supravegherea celor vulnerabili şi utilizarea corectă a aparaturii medicale.

Nu în ultimul rând, pacientul trebuie să-şi cunoască şi să-şi exercite drepturile: să fie informat despre diagnostic şi tratament, să-şi dea consimţământul informat, să beneficieze de confidenţialitatea datelor medicale şi să poată pune întrebări sau semnala orice problemă.

„Respectarea protocoalelor, comunicarea eficientă între cadrele medicale şi informarea corectă a pacienţilor sunt esenţiale pentru acordarea unor îngrijiri medicale sigure şi de calitate”, a subliniat medicul.

Ziua Mondială a Siguranţei Pacientului, sărbătorită anual în data de 17 septembrie, are ca temă în acest an „Îngrijiri sigure pentru bolile netransmisibile” (Safe care for life! – „Îngrijiri sigure pentru viaţă!”).

Conform unui comunicat al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) Bucureşti, la nivel global, 1 din 10 pacienţi suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale, iar aproximativ jumătate dintre aceste prejudicii sunt considerate prevenibile.

Sursa citată precizează că persoanele cu boli netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, cancerul, diabetul sau bolile respiratorii cronice, au nevoie de îngrijire şi monitorizare pe termen lung, ceea ce poate creşte riscurile pentru siguranţa pacientului.

Reducerea acestor riscuri presupune servicii medicale mai sigure, o bună coordonare a îngrijirilor şi implicarea activă a pacienţilor în propria îngrijire şi în identificarea soluţiilor potrivite nevoilor lor.

„Evenimentul din acest an subliniază, de asemenea, importanţa implicării persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile în propria îngrijire şi în proiectarea şi furnizarea serviciilor de sănătate. Persoanele cu boli netransmisibile trebuie privite nu doar ca pacienţi, ci ca parteneri activi în identificarea riscurilor pentru siguranţă şi în dezvoltarea unor soluţii adaptate nevoilor lor”, se mai arată în comunicat.