Luni dimineață, 20 mai, Miron Cozma, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, s-a prezentat la Parchetul General pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Acesta este acuzat de infracțiuni contra umanității, alături de alte figuri politice importante ale vremii. Cu toate acestea, Cozma neagă vehement existența unei Mineriade și orice implicare personală în evenimentele violente care au avut loc la București în acea perioadă.
Miron Cozma – „Nu a existat nicio Mineriadă”
Întrebat de jurnaliști despre rolul său în reprimarea demonstranților din Piața Universității în iunie 1990, Miron Cozma a făcut declarații șocante. „Care Mineriadă? Toți îl susțineți pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-ați omorât pe ăștia în București. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în București pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piața Universității? Eu nu am fost în București, ce nu pricepi?”, a afirmat Cozma, negând categoric orice implicare personală.
Audieri în contextul unei anchete refăcute
Dosarul Mineriadei implică numeroase personalități politice și militare, inclusiv fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, și fostul director al SRI Virgil Măgureanu. Toți aceștia sunt urmăriți penal pentru infracțiuni contra umanității. În decembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei de la zero, anulând toate probele strânse anterior.
Contextul istoric al Mineriadei din iunie 1990
În zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au decis să lanseze un atac violent împotriva manifestanților din Piața Universității. Protestatarii militau pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau pașnic opiniile politice, care erau în contradicție cu cele ale majorității politice de atunci. În dimineața zilei de 13 iunie 1990, atacul a avut loc, implicând forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, SRI și peste 10.000 de mineri și muncitori.
Consecințele atacului din 13 iunie 1990
Conform Parchetului Militar, atacul din 13 iunie 1990 a avut consecințe grave: patru persoane au fost ucise prin împușcare, două persoane au fost violate, iar integritatea fizică sau psihică a 1.388 de persoane a fost afectată. De asemenea, 1.250 de persoane au fost private de libertate din motive politice. Peste 200 de persoane au fost reținute și transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost ținute până în după-amiaza aceleiași zile, când au fost eliberate după o cercetare sumară.
Ion Iliescu și acuzațiile aduse
Ion Iliescu, fostul președinte al României, este acuzat că a ordonat evacuarea în forță a manifestanților din Piața Universității. Procurorii militari susțin că Iliescu a dispus folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Capitală pentru a suprima protestele. Aceste acțiuni sunt parte integrantă a acuzațiilor de infracțiuni contra umanității aduse împotriva sa și a altor oficiali de rang înalt.
Ancheta refăcută – Un nou început pentru justiție?
Decizia de a reface ancheta în dosarul Mineriadei a fost luată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nelegalitatea rechizitoriului inițial. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru procurori de a reevalua și reîncepe procesul de strângere a probelor. Ancheta trebuie să abordeze complexitatea evenimentelor din iunie 1990 și să aducă claritate asupra responsabilităților celor implicați.
O poveste încă nerezolvată
Dosarul Mineriadei rămâne unul dintre cele mai controversate și dureroase capitole din istoria recentă a României. Mărturia lui Miron Cozma, care neagă existența evenimentelor cunoscute sub numele de Mineriada, contrastează puternic cu probele și mărturiile prezentate de-a lungul anilor. Refacerea anchetei oferă o nouă șansă pentru aflarea adevărului și pentru ca justiția să își facă datoria față de victimele și familiile lor. Într-o democrație tânără, cum este cea a României post-comuniste, clarificarea unor astfel de evenimente este esențială pentru consolidarea încrederii în instituțiile statului și în procesul democratic.
