DOCUMENT – Măsurile din Legea salarizării care vor conduce la scăderea salariilor bugetarilor: Artificiul prin care Guvernul cam taie sporurile

Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) consideră că proiectul legii salarizării – făcut public vineri de Executiv – este nesatisfăcător şi în noua sa variantă, întrucât menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante dintre bugetari, informează News.ro.

”Poziţia FSSR rămâne cea exprimată public încă din 15 iunie: proiectul legii salarizării este departe de a fi gata şi nu poate fi adoptat în forma actuală. FSSR susţine reforma salarizării, dar numai cu condiţia ca aceasta să protejeze veniturile reale aflate în plată şi să nu producă scăderi pentru angajaţii din sănătate. În forma comunicată la 17 iulie, proiectul legii salarizării, deşi preia o parte dintre solicitările anterioare ale FSSR, menţine prevederi care conduc la diminuarea drepturilor salariale ale unei părţi importante a personalului”, au anunţat sâmbătă sindicaliştii.

Ce rămâne nerezolvat şi produce, în continuare, scăderi salariale (doar câteva aspecte):

• Sporurile pentru condiţii de muncă nu mai includ indicarea locurilor de muncă şi sunt prevăzute „până la” un anumit procent, fără un prag minim garantat, ceea ce transformă un drept într-o simplă posibilitate.

• Este introdusă contingentarea sporurilor pe cote de personal (cel mult 10%, respectiv 20% din angajaţi), o măsură fără precedent care exclude prin construcţie o parte a personalului de la recunoaşterea riscului real.

• Tariful pentru munca în zilele libere şi de sărbători legale (+30%) şi cel al gărzilor rămân sub nivelul actual, generând pierderi definitive, neacoperite de mecanismul de protecţie.

• Sintagma „pe surse de finanţare” din plafonul sporurilor face imposibilă aplicarea legii în spitalele monospecializate (psihiatrie, TBC, boli infecţioase) aflate în subordinea autorităţilor locale.

Cum se acordă premiul de performanță

Guvernul a finalizat noua Lege a salarizării, care urmează să fie trimisă la Parlament pentru a fi adoptată. Noua Lege introduce posibilitatea ca bugetarii să primescă, în anumite condiții, Premiul de performanță, o sumă cuprinsă între 10% și 20% din salariu. Angajații din sistemul de educație pot îl pot primi imediat ce legea intră în vigoare, în timp ce restul bugetarilor îl vor putea accesa începând cu 1 ianuarie 2028.

Premiile de performanță pentru bugetari, cuprinse între 10% și 20% din salariu, se acordă trimestrial, semestrial sau anual, în limita a 4% din cheltuielile cu salariile la nivelul ordonatorului de credite.

Prevederile se aplică imediat personalului didactic, în timp ce pentru restul angajaților din sistemul bugetar acordarea premiilor este amânată până în 2028, condiționată de respectarea țintei de deficit bugetar.

(1)               Ordonatorii de credite pot stabili, trimestrial, semestrial sau anual, după caz, premii de performanță pentru personalul care a realizat sau a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemului din care face parte, a participat la activități cu caracter deosebit, a efectuat lucrări cu caracter excepțional ori a avut un volum de activitate ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate.

(2)               Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru personalul didactic și didactic auxiliar încadrat pe Anexa I, premiul de performanță poate fi stabilit la doi ani.

(3)               Premiile de performanță se plătesc lunar pentru o perioadă de timp egală cu cea pentru care a fost evaluată performanța și pentru care a fost determinat acest drept salarial.

(4)               Premiile de performanță se acordă în raport cu complexitatea sarcinilor îndeplinite, în baza criteriilor stabilite prin regulamente-cadru elaborate de către ministerele coordonatoare ale celor 7 domenii de activitate bugetară, respectiv învățământ, sănătate și asistență socială, cultură, diplomație, justiție, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

(5)               Regulamentele cadru prevăzute la alin. (4) sunt elaborate cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, după caz, cu consultarea reprezentanților salariaților, acolo unde nu sunt constituite astfel de organizații sindicale.

(6)               Valoarea totală a premiilor de performanță acordate într-un an calendaristic la nivelul fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăși 4% din suma prevăzută pentru cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad, salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă, salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare, după caz, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.

(7)               Premiile de performanță pot fi acordate:

a)      pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de execuție ocupate la nivel de instituție/autoritate publică;

b)      pentru cel mult 30% din numărul total de posturi aferente funcțiilor de conducere și funcțiilor publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici ocupate la nivel de instituție/autoritate publică.

(8)               Pentru determinarea numărului maxim de salariați cărora li se poate acorda premiul de performanță într-un an calendaristic, procentele prevăzute la alin. (7) se aplică la numărul total de posturi ocupate la finalul anului calendaristic anterior.

(9)               Valoarea individuală a premiului de performanță nu poate fi mai mică de 10% sau mai mare de 20% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție sau, după caz, indemnizația de încadrare, la care respectivul salariat a avut dreptul pe parcursul anului calendaristic pentru care se acordă premiul de performanță, calculată la 3 luni, 6 luni, respectiv 12 luni.

(10)           Premiul de performanță nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la art. 21 alin.(2).

(11)           Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile alin.(1)-(10) se aplică exclusiv personalului didactic și didactic auxiliar care ocupă funcții prevăzute în anexa nr. I. Pentru celelalte categorii de personal prevederile alin. (1)-(10) se aplică începând cu anul 2028, numai în măsura în care, pentru anul anterior, a fost respectată ținta de deficit bugetar al bugetului general consolidat, prevăzută pentru anul respectiv în strategia fiscal-bugetară.

(12)           Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.

Noile reglementări introduc un spor de noapte de 25% din salariul de bază pentru personalul care lucrează cel puțin 3 ore între 22:00 și 6:00, alături de un spor de 15% pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat.

Munca suplimentară este compensată prioritar cu ore libere în 60 de zile, iar dacă acest lucru nu este posibil, se plătește cu un spor de 75% (peste program) sau 100% (zile de repaus/sărbători), fiind necesară dispunerea scrisă a șefului ierarhic și o limită de 360 de ore anual.

Sporul pentru munca de noapte

ART. 17

(1)               Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22,00 și 6,00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

(2)               Sporul de noapte nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la art. 21 alin.(2).

Sporul pentru munca suplimentară

ART. 18

(1)               Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

(2)               În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plătește în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

(3)               În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin.(1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plătește în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

(4)               Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii.

(5)               La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă prin legi speciale, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

(6)               Prevederile prezentului articol nu se aplică personalului trimis în misiune permanentă în străinătate, persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.

(7)               Sporul pentru munca suplimentară nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută la art. 21 alin.(2).

Sporul pentru persoanele cu handicap

ART. 19

(1)               Persoanele care, în conformitate cu certificatul de încadrare în grad de handicap, sunt încadrate în grad de handicap grav sau accentuat, de oricare tip prevăzut de art. 86 alin.(2) din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe perioada valabilității certificatului, pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru, de un spor de 15% din valoarea de referință.

(2)               Cuantumul sporului prevăzut la alin.(1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art.21 alin.(2).

Sporul pentru condiții de muncă

ART. 20

Locurile de muncă și categoriile de personal, precum și mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. II, III, V, VI, VII și VIII și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale domeniilor de activitate bugetară sănătate și asistență socială, cultură, administrație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională sau a fiecăreia dintre autoritățile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și al Ministerului Finanțelor și cu consultarea federațiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate.