Avizul Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică
Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei fraude tot mai frecvente, constând în apeluri telefonice false ce pretind a fi efectuate în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României (BNR), conform unei informații publicate de Agerpres. Această metodă de înșelăciune a fost raportată pentru prima dată în luna aprilie 2025, implicând un tip de comunicare sofisticat, menit să manipuleze victimele și să obțină informații confidențiale privind conturile bancare.
Schema de înșelăciune dezvăluită
Modalitatea de operare include apeluri telefonice din partea unor falsi agenți care pretind că reprezintă Poliția Română și BNR. Victimele sunt abordate sub pretextul că un infractor internațional căutat prin Interpol a fost văzut în România, încercând să obțină un împrumut sub identitatea lor. Scenariul în care se află victima este prezentat ca fiind de o gravitate extremă, cu invocarea unor anchete oficiale în desfășurare. Falsul agent comunică victimei că va primi o citație pentru a se prezenta la secția de poliție, senționând un cadru legal și creând o presiune psihologică semnificativă.
Manipularea prin documente false
Pentru a-și susține falsele identități, infractorii trimit prin WhatsApp o fotocopie a unei legitimații de poliție, care este, de fapt, un document fals, dar destul de convingător. După această etapă, victima este contactată de un presupus specialist al BNR, care se pretinde că monitorizează operațiunile financiare, și care îi comunică despre gravitatea situației printr-o scrisoare emisă în mod oficial din partea guvernatorului Mugur Isărescu.
Pretențiile cu privire la comunicațiile securizate
Următoarea etapă de manipulare include întrebarea dacă victima folosește aplicații precum Telegram pentru a continua comunicarea într-un „mediu sigur”. Aici, infractorii solicită extrasele de cont bancar sub pretextul că sunt necesare pentru a emite o asigurare. Victima este supusă unei presiuni continue, fiind avertizată că trebuie să păstreze secretul asupra anchetei sub amenințarea arestării imediate. O „măsură suplimentară de verificare” menționată presupune un eventual test poligraf pentru a confirma lipsa oricărei divulgări de informații.
Frauda de tip vishing: o amenințare reală
Echipa de specialiști ai DNSC descrie acest tip de fraudă ca o schemă de vishing (voice phishing) extrem de complexă, care utilizează tehnici avansate precum falsificarea numărului de apel (caller ID spoofing), documente digitale false, manipulare emoțională și juridică, precum și canale alternative de comunicare precum WhatsApp și Telegram. Aceste metode sunt menite să colecteze treptat informații personale și bancare de la victime.
Recomandări pentru prevenirea fraudelor
DNSC oferă o serie de recomandări pentru a preveni astfel de incidente. Este esențial ca utilizatorii să nu ofere informații personale sau bancare prin telefon. În cazul unui apel suspect, este indicat să se închidă conversația și să se sună înapoi la numărul oficial al instituției. De asemenea, discuțiile nu ar trebui continuate pe platforme precum WhatsApp sau Telegram. Este important să se verifice validitatea imaginilor primite prin metode precum „Reverse Image Search” și să nu se instaleze aplicații de acces la distanță pe dispozitive.
Acțiuni rapide în caz de vishing
În cazuri de apeluri suspecte, este important să fie întreprinse măsuri accelerate, cum ar fi întreruperea conversației și raportarea incidentului fie la Poliția Română, la departamentul de Prevenirea Criminalității – ICPC, fie la DNSC. Acțiunile rapide pot ajuta la prevenirea extinderii fraudelor și la protejarea potențialelor victime de înșelăciuni finanțe.
