Distribuirea informațiilor false pe rețelele sociale depinde mai mult de utilizatori decât se credea. Ce arată un nou studiu

Persoanele care redistribuie informații pe rețelele sociale joacă un rol mult mai important în răspândirea dezinformării decât indicau cercetările anterioare. Un nou studiu sugerează că strategiile de combatere a fenomenului ar trebui să se concentreze nu doar asupra celor care creează conținut fals, ci și asupra motivelor pentru care utilizatorii aleg să îl distribuie mai departe.

Inteligența artificială, folosită pentru a identifica tiparele de distribuire a informațiilor false

Potrivit unei cercetări publicate în International Journal of Enterprise Network Management și preluate de Phys, oamenii de știință au analizat atât studiile existente despre factorii care influențează distribuirea informațiilor înșelătoare, cât și comportamentul utilizatorilor din mediul online.

Pentru această analiză, echipa de cercetători a utilizat un model de învățare automată nesupravegheată (unsupervised machine learning), pe baza căruia a construit un model conceptual destinat identificării comportamentelor asociate distribuirii repetate a conținutului fals.

Modelul este conceput pentru a-i ajuta pe utilizatori să recunoască mai ușor informațiile suspecte și să analizeze conținutul înainte de a decide dacă îl redistribuie.

Cercetarea mută atenția asupra comportamentului utilizatorilor

Autorii studiului susțin că cele mai multe cercetări din acest domeniu s-au concentrat până acum asupra creatorilor de informații false și asupra modului în care acestea circulă prin rețelele sociale.

Noua analiză pune însă accent pe un element mai puțin explorat: decizia utilizatorilor de a distribui conținutul pe care îl întâlnesc online.

Cercetătorii consideră că înțelegerea mecanismelor psihologice și sociale care stau la baza acestui comportament ar putea conduce la metode mai eficiente de limitare a răspândirii dezinformării.

Rezultatele pot fi utile în perioade de criză

Concluziile studiului sunt considerate deosebit de importante în situațiile de urgență, când platformele de socializare devin una dintre principalele surse de informare pentru populație.

Potrivit cercetătorilor, modelul propus ar putea contribui la îmbunătățirea politicilor de moderare a conținutului pe platformele digitale, la dezvoltarea programelor de educație media și a proiectelor de verificare a informațiilor, dar și la perfecționarea sistemelor automate care detectează conținutul înșelător.

O perspectivă nouă asupra combaterii dezinformării

Autorii spun că noul model completează cercetările existente prin mutarea accentului de la creatorii informațiilor false către responsabilitatea celor care aleg să le distribuie.

Rezultatele ar putea fi valorificate atât în mediul academic, cât și de platformele de socializare și de autoritățile implicate în combaterea dezinformării, în special în contextul crizelor, al dezastrelor naturale sau al altor situații în care informațiile circulă rapid și pot influența deciziile publicului.